In Romania ultimului an si jumatate, cand este vorba de guvernare totul e posibil. O demonstreaza cu varf si indesat de la presedinte la premier, ministri, parlamentari, in special cei ai Puterii, pana la cel mai mic executant portocaliu. Desi este greu de crezut, guvernul Boc a reusit pana si performanta de a desfiinta Legea bugetului de stat si, implicit, pe cea a asigurarilor sociale, incropite chiar de el.

Legea bugetului de stat este un act normativ de capatai in guvernarea unei tari. Aici scrie negru pe alb tot ceea ce se intampla cu banii tarii,  de unde vin si unde se duc, iar modificarea regulilor se poate face prin rectificarea bugetara, o metoda la care guvernele postde­cem­briste au apelat chiar si de cateva ori pe an. Se iau bani dintr-o parte, se dau in alta, se mai modifica unii indi­catori supra sau subevaluati, dar esenta Legii bugetului ra­mane neschimbata, asa cum a fost ela­borata de armatele de oameni de la Finante, care coor­do­neaza la randul lor alte armate din mi­ni­stere ori din auto­ritati.

Anul acesta am asistat insa la o premiera: Legea bugetului de stat si, implicit, cea a asigurarilor sociale au fost pur si simplu „scoase din sche­ma“  de guvernul Boc prin alte acte nor­mative si fara vreo rectificare. Nimeni nu mai ia in serios ceea ce scrie in cele doua acte norma-tive care au trecut in categoria legilor de nebagat in seama. Iar explicatia este cat se poate de simpla: nimic din ceea ce s-a stabilit acum sase-sapte luni nu mai este valabil in prezent. De nestiinta nu poate fi vorba pentru ca echipa por­tocalie era deja de mai bine de un la guvernare. Reaua-intentie este greu de demonstrat, asa ca nu ne ramane decat sa-i credem pe ministrii care au explicat totul prin... minciuna. Incropit in timpul campaniei electorale, dat pu­blicitatii imediat dupa victoria lui Traian Basescu si doar la presiunea FMI, buge­tul de stat s-a dovedit a fi doar o insiruire de cifre pe hartie, fara nimic... pozitiv, cum spunea chiar reprezentantul Roma­niei la FMI, Mihai Tanasescu: „Nu este nimic de remarcat cu privire la proiectul de buget, doar faptul ca a fost intocmit ca sa in­deplineasca conditiile din acordul incheiat cu Fondul, respectiv un deficit bugetar de 5,9% din Produsul Intern Brut“.

Desi in expunerea de motive la „in­cropirea bugetelor“ se mentioneaza ca „s-a tinut cont“ de faptul ca este criza, iar fundamentarea s-a realizat pe baza si­tuatiei reale din Romania, este cat se poate de evident ca acest lucru s-a facut super­ficial. Urmarea? Ordonante, hota­rari, ordine de ministru, care desfiin­teaza Legea bugetului. 

Obiective... marete

La momentul prezentarii bugetului si sustinerii in Parlament, obiectivele pe termen scurt incluse in lege erau de-a drep­tul marete. Este vorba despre „redu­cerea impactului crizei economice si fi­nanciare asupra economiei prin promo­varea unui set de masuri care sa asigure mentinerea atractivitatii investitionale a Romaniei, o evolutie favorabila a mediu­lui de afaceri, a pietei muncii si a nive­lului de trai“. Ce s-a intamplat in realitate este lesne de remarcat: nici macar un cuvintel nu a fost respectat. Ba, dimpo­triva, am spune. 

Combaterea evaziunii fiscale prin intensificarea actiunilor de control, in spe­cial in domeniile de activitate, si ti­pu­rile de contribuabili cu potential ridicat de indisciplina fiscala (programarea con­troalelor pe baza analizei de risc) este o alta poveste „de adormit“ alegatori. Reali­tatea este ca pachetul antievaziune adop­tat de Executiv, dar neimplementat, ii protejeaza pe evazionisti si loveste in oa­menii de afaceri corecti.

Nu marim impozitele, dar le inmultim

In plan social, chiar Emil Boc a anun­tat ca nu vor scadea salariile si pensiile, ca vor fi protejate categoriile „vulnerabile de pensionari“ si ca nu vor fi majorate taxele. Realitatea este si in acest caz cu totul alta: pensiile si salariile scad, iar protectia e doar pentru clientela politica. De altfel, in expunerea de motive a Legii bugetului scrie negru pe alb: „Asigurarea veniturilor pensionarilor si a altor drep­turi de asi­gurari sociale (indemnizatii, ajutoare, trimiteri la tratament balnear si alte drepturi, in perioada in care se gasesc temporar sau definitiv in incapa­citate de munca), a indemnizatiilor de somaj si asigurarea drepturilor cuvenite, potrivit legii,  personalului disponibilizat  prin con­cedieri colective ca urmare a restruc­turarii  si reorganizarii sectorului eco­nomic conduc la imbunatatirea nive­lului de trai si la reducerea margina­lizarii so­ciale a acestor categorii de po­pulatie“.   Un aspect pe care guvernul l-a inclus totusi in bugetul pe 2010 este cel legat de im­po­zitarea multipla, tradusa in „conso­li­darea nivelului veniturilor bugetare prin promovarea unor masuri de largire a bazei de impozitare“. Altfel spus, nu ma­rim impozitele, dar le inmultim. Strategie care nu se va opri aici, masuri similare urmand sa fie luate si in 2011. Planurile pentru anul viitor, postate pe site-ul Ministerului Finantelor, arata ca se are in vedere „largirea bazei de im­pozi­tare in sectoare precum mediul incon­ju­rator si cel agricol“.