In timp ce agenda publica este do­mi­nata de tema masurilor aberante adoptate de guvern pentru redu­cerea deficitului bugetar (taierea pensiilor, a salariilor si a asistentei sociale), trec neobservate evenimente cu implicatii extrem de grave asupra romanilor, care, fara sa stie, vor returna Comisiei Europene bani din propriile buzunare si nu vor beneficia niciodata de statutul real de cetatean european. Eurodeputatul Victor Bostinaru, membru al Comisiei pentru Dez­vol­tare Regionala din Parlamentul Euro­pean, in dialog cu „Financiarul”, dez­va­luie o alta fateta a dezastrului guvernarii PDL: compromiterea definitiva a pre­zen­tu­lui si a viitorului Romaniei in UE.

„Financiarul”: Detineti o informatie care, desi publica, este tinuta secreta de catre Guvernul Romaniei si care are consecinte deosebit de grave pentru romani. Despre ce este vorba?
Victor Bostinaru: Este vorba despre fondurile de preaderare (ISPA), unde avem la acest moment o capacitate de absorbtie de 50%. Au fost 2 miliarde de euro, din care am atras prin proiecte in derulare un miliard. A mai ramas unul, doar ca - si aici incepe drama - la 1 ianuarie 2011 se inceteaza platile catre Romania. Suntem pusi in fata a doua optiuni, ambele cu impact urias in bugetul public, aflat in pragul falimentului. Prima: sa continuam proiectele in derulare si sa punem de la bugetul public miliardul de euro ramas neatras de la UE. A doua: sis­tam proiectele ca urmare a lipsei resur­selor financiare si suportam consecintele. Regula de fier spune ca nefinantarea lor pana la sfarsit duce la obligativitatea returnarii fondurilor anterior primite. Cu alte cuvinte, dam inapoi Comisiei Euro­pene un miliard de euro.  Oricum am aborda situatia, avem de pus un miliard de la buget.

Exista doua probleme majore privitor la alocarea fondurilor structurale: lipsa cofinantarii si politizarea acordarii acestora.
Din informatiile de care dispuneti, este statul roman capabil sa sustina efortul bugetar impus de cofinantarea din bugetul public a fondurilor europene?
Recent, premierul Emil Boc l-a asigurat pe comisarul european pentru dezvoltare regionala ca pachetul de masuri de austeritate nu va afecta capacitatea de absorbtie.

Este o naivitate sa luam de bune asigurarile premierului Emil Boc, cu atat mai mult cu cat realitatea le infirma. Exista evaluari ale Comisiei Europene care arata ca in bugetul Ro­maniei nu exista o alocare pe filosofia de bugetare multianuala, pen­tru a garanta cofi­nan­tarea acestor proiecte care nu se desfasoara pe un an sau doi, ci pana in 2013. In al doilea rand, lipsa re­surselor financiare ne­ce­sare cofinantarii marilor proiecte europene a fost semnalata de chiar ministri ai guvernului Boc. Radu Berceanu a spus in mod repetat ca nu avem bani pentru cofinantare. In eva­lua­rea Comisiei Europene mai apare un aspect, respectiv ca, in momentul de fata, in conditiile in care guvernul a fost interesat sa imprumute doar de la banci fonduri pentru asigurarea platilor curen­te, a diminuat considerabil capacitatea bancilor de a credita companiile implicate in derularea unor proiecte cu finantare europeana. Deci este vorba despre o capacitate de cofinantare atat la nivel public, cat si la nivel privat.

Este CE la curent cu politizarea finantarilor UE in Romania si, pe cale de consecinta, cu deturnarea obiectivului de stimulare a dezvoltarii si modernizarii unitare a tarii? Daca da, de ce nu sunt luate masuri? Sau este o practica larg raspandita si tacit acceptata?
In mod cert exista si in alte tari, in proportii relativ mici, forme de utilizare abuziva a puterii politice in alocarea fondurilor europene, dar aceasta nu este regula, este exceptia, iar in Romania vor­bim deja de o regula, ceea ce este into­lerabil. Comisia Europeana are informatii despre aceste abuzuri, fara a retine toate detaliile, si se va activa de indata ce vor apa­rea demersuri ofi­ciale din partea unor exponenti ai societatii romanesti. Aceste de­mer­suri sunt acum in faza de elaborare si li se adauga si cel al nostru, al unora din­tre eurodeputati, ca Ramona Manescu sau ca mine. Am semnalat comisarului pen­tru Dezvoltare Regionala ieri ca apro­barea finantarilor europene se face aproape exclusiv in favoarea celor care fac parte din partidul de guvernamant si, la fel de grav, ca utilizarea acestor bani este deseori egala cu deturnarea lor catre clientela politica. Cel mai strident dintre aceste cazuri este cel de la Ministerul Educatiei, este vorba despre scandalul in care este implicata fosta consiliera a ministrului, doamna Melania Vergu, si pe care l-am prezentat comisarului Johannes Hahn. Acolo nu este vorba doar de clientela politica, ci si de un conflict flagrant de interese si de probabilitatea unor acte de coruptie destinate satisfacerii intereselor economice ale clientelei politice.

Care vor fi consecintele demersului dvs. pe langa comisarul Hahn?
Directoratul General pentru Dezvol­tare Regionala si Oficiul European de Lupta Antifrauda vor initia un audit, iar conducatorii de la Bucuresti trebuie sa inteleaga ca nu se pot juca cu aceste finantari, pentru ca risca sa se intoarca efectiv impotriva Romaniei si, ca de obicei, sanctiunile vor fi platite prin reducerea fondurilor pentru tara noastra, prin penalitati sau chiar prin sistarea asistentei financiare europene.

Consilierul premierului Boc, Catalin Vatafu, declara recent ca platile din fonduri europene pentru diferite proiecte de investitii s-au cifrat in primele cinci luni ale anului la 256 de milioane de euro, fata de aproximativ 100 mil. euro in primul semestru din 2009. Este intr-adevar cazul sa ne bucuram de aceasta crestere sau realitatea este cu totul alta?
Daca am analiza doar aceste cifre, am ramane cu impresia unui succes absolut, o crestere de 150%. Dar daca ne uitam la cifrele absolute, pe fonduri structurale, la acest moment valoarea platilor efective efectuate catre Romania este 1,1%. Aceasta este realitatea! Guvernul Boc a decretat ca absorbtia fondurilor este o prioritate si aceasta declaratie a ramas goala de continut. Cele mai importante sectoare sunt mediul si infrastructura. In evalu­a­rile riguroase ale Comisiei Europene, pe mediu se apreciaza ca avem o capacitate rezonabila de proiectare, dar capacitatea de implementare a proiectelor de mediu este foarte slaba. Si sa nu uitam, faza in care el aduce bani in tara si creeaza locuri de munca este cea a implementarii. In schimb, la transporturi-infrastructura, CE apreciaza ca in Ministerul Transpor­tu­ri­lor nu exista nicio capacitate de proiectare si in consecinta nicio capacitate de imple­mentare a proiectelor. Cauzele aces­tui dezastru sunt politizarea excesiva, lipsa de personal calificat, faptul ca gu­vernul si ministerul nu au dat curs numeroaselor oferte ale CE si ale Direc­to­ratului General Dezvoltare Regionala de a pregati experti care apoi sa se constituie intr-o entitate capabila sa elaboreze si sa implementeze proiecte. Partea romana a mimat sau a amanat actiunile imperios necesare. CE apreciaza ca in actuala situatie din Minis­terul Transporturilor Romania nu are nicio sansa de a dezvolta o capacitate de absorbtie cat de cat rele­vanta. Aceste evaluari au fost aduse la cunostinta in mod repetat autoritatilor de la Bucuresti.

Cum apreciati absorbtia fondurilor europene pe Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)?
Comparativ cu alte sectoare, unde putem vorbi de o adevarata catastrofa, aici situatia este incurajatoare. Dar pe POSDRU un singur lucru as pune in discutie: Romania nu a utilizat de fapt resursa din Fondul de Coeziune pentru consolidarea capacitatii administrative. Noi avem un numar foarte mare de asa-zisi experti in gestionarea fondurilor europene, cu un nivel de profesionalism extrem de scazut, care ar fi trebuit sa fie pregatiti, mai ales ca banii sunt de la Uniunea Europeana. Cei de la Bruxelles considera ca acum, in conditii de criza, Romania comite greseli cu efecte extrem de grave. Este vorba despre neacoperirea posturilor din sectorul public care au ca responsabilitate finantarile UE si lipsa totala de cointeresare a celor care lucreaza efectiv cu proiectele europene. Comisia Europeana constata ca pretextele stupide legate de criza si de necesitatea decapitarii corpului functionarilor publici ruineaza capacitatea administrativa a tarii.

Care sunt recomandarile Comisiei Europene?
In momentul de fata, CE isi pune pro­blema ce ar trebui facut ca Romania sa isi amelioreze capacitatea de absorbtie a fon­durilor europene tinand cont de realitatea aceasta extrem de severa. CE apreciaza ca prioritatile sunt:

Prima: cresterea capa­cita­tii de admi­nistrare a fon­du­ri­lor structurale, care sa nu fie doar declarativa. Aceas­ta inseam­na alocarea buge­tara mul­tianuala, cofi­nan­tarea proiectelor avute in vedere si crearea resurselor umane si logistice pentru pro­iec­tare, in­clusiv prin programe deru­late impreuna cu CE.

Cea de-a doua prio­ri­tate este aceea a reevaluarii complete a secto­rului trans­por­turilor, pentru ca sunt niste strategii, dar mai degraba teoretice, si la mo­men­tul de fata CE apreciaza ca Guver­nului Romaniei, Ministerului Trans­por­turilor le lipseste orice viziune despre ce vor sa faca in sectorul feroviar si cel rutier pentru ca ele sa se incadreze in filozofia euro­pea­na in domeniu. Pentru asta CE este gata sa pla­teasca bani pentru prega­tirea, con­so­li­darea si stabilizarea resur­selor umane necesare realizarii unei bune capacitati de absorbtie, dar aici lipseste com­plet orice reactie din par­tea Bucures­tiului. Nu in ulti­mul rand, cea de-a treia prioritate este reforma regi­o­nala. Noi lucram in momentul de fata pe o formula convenita cu CE in perioada de preade­rare, cea cu acele opt regiuni de dezvoltare. Acestea sunt statistice, nu au un rol de management al fondurilor si un rol de decizie cu suport politic. Or, etajul regional trebuie sa faca coordonare intra si interregionala (fapt cunoscut de catre guvern), sa aiba sprijin politic - pentru ca, atunci cand ia decizii, acestea sa fie predictibile si stabile intr-un orizont de timp rezonabil - si o minima capacitate de cofinantare pentru a se putea impune in relatia cu etajul central - guvernul si cu etajele locale - consiliile judetene. Cum poate fi facuta aceasta reforma in Ro­mania? Ei bine, CE este disperata, nu mai are incredere ca factorul politic poate gasi solutii negociate si atunci apreciaza ca o solutie stabila, prin consens, se poate realiza ca urmare a lansarii acestei dez­bateri de catre un factor neutru, cum ar fi mediul academic. Toate acestea ar trebui sa fie definitivate in 2012, pentru ca la 1 ianuarie 2014 sa devina operationale.

Ce se intampla daca Romania nu face aceasta reforma?
Vom perpetua toate aceste esecuri si vom fi net dezavantajati de viitorul cadru financiar al UE. Este incredibil, dar nu exista nicio pozitie oficiala a tarii noastre, elaborata si sus­tinuta de gu­vern, privitor la viitorul poli­ticii regionale, al celei de coeziune si al politicii agricole comune - cele mai mari ca­pi­tole de finantare de la bugetul comunitar. Mi s-a confirmat explicit de catre Comisia Eu­ro­peana ca Guver­nul Ro­maniei este complet absent in dez­ba­te­rea privind viitorul politicii de coeziune si al politicii agri­cole comune. Aces­tea sunt despre bani, multi bani, iar celelalte state sunt extrem de vocale si de articulate si au inceput deja nego­cieri in formate diferite pentru a-si atinge obiec­tivele nationale si europene. Romania nu participa, nu are niciun fel de proiect in materie. Nu credeti ca acum, in vreme de criza, cand statele europene se confrunta cu mari dificultati, nu se vor gasi unii sa spuna „De ce sa mai dam bani Romaniei, care oricum nici nu stie si nici nu pare ca are nevoie de ei?”.

De ce acest dezinteres total din partea guvernului pentru tot ceea ce inseamna finantari europene si participare la negocierile din UE?
Banii europeni sunt greu de furat. Regii asfaltului din Romania nu au acces la ei, deci nici guvernul nu este interesat sa faca eforturi pentru atragerea fondurilor.

Cariera Victor Bostinaru

• Este parlamentar european, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regionala, al Comisiei pentru petitii si face parte din Delegatia pentru relatiile cu tarile din Europa de Sud-Est.
• Este membru al Grupului Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democra­tilor din Parlamentul European.