Salariati la stat, pensionari sau someri (8 milioane in total) depind astazi de modul in care 20 de parlamentari (acesta este „distanta“ pana la adoptarea masurilor de austeritate) vor alege intre interesul de partid si interesul celor care i-au ales. Motiunea de cenzura „Opriti genocidul social” a fost depusa de Alianta PSD+PC in replica la decizia Executivului de a reducere toate salariile bugetarilor cu 25%, respectiv toate prestatiile sociale, cu 15%. Asadar, aprobarea motiunii de cenzura (cu minimum 236 de voturi favorabile) va avea drept consecinta neaplicarea masurilor de austeritate si, implicit, demiterea guvernului. Daca insa motiunea va fi respinsa, inseamna ca Parlamentul a adoptat actul normativ (asumat de guvern) care prevede toate aceste diminuari de venituri. Prin taierea pensiilor cu 15%, guvernul nu face altceva decat sa legifereze saracia la o categorie sociala si asa la limita subzistentei. La capitolul salarii, cu exceptia bugetarilor privilegiati, angajati pe criterii politice, aplicarea colectiva a reducerii de 25% aduce tot mai aproape de salariul minim pe economie categorii dintre cele mai diverse, de la medici si profesori la muncitori necalificati.

Prin diminuarea pensiilor cu 15%, guvernul duce alti 500.000 de pensionari in zona „asistatilor social”

• Cu exceptia unora dintre pensiile speciale, in sistemul public pensionarii de lux pot fi numarati pe degete
• Doar 79 de pensionari agricultori au pensii de peste 700 de lei
• Numai 1% dintre pensionarii de stat primesc lunar peste 2.000 de lei

Art 9-(1) Incepand cu drepturile lunii iunie 2010, cuantumul brut al pensiilor cuvenite  sau aflate in plata, precum si in­dem­nizatia de insotitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I se diminueaza cu 15%.

Asa scrie negru pe alb in forma finala  a Legii privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, una dintre cele doua legi pe care guvernul Boc si-a asumat raspunderea saptamana trecuta. Si pentru care este „judecat” astazi. Dincolo de razboiul politic ori de siguranta afisata de guvernanti, aplicarea unei astfel de decizii va avea repercusiuni grave asupra unei paturi sociale aflate si asa la limita sub­zis­tentei. Chiar daca Executivul afirma sus si tare, in expunerea de motive, ca impactul acestei decizii „temporare” (termenul de tem­porar nu este definit) este doar unul... „emotional”, rea­li­ta­tea este cu totul alta si poate fi observata de oricine arunca in ochi pe cele mai recente statistici ale Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS). Astfel, din totalul de 5.519.913 de pensii care se platesc in acest moment (ex­cep­tand pensiile speciale), 1.059.149 ajung la maximum 350 de lei cat este nivelul pensiei sociale minime garantate. Sunt insa multe pensii care se situeaza sub acest prag si asta pentru ca pen­sio­narii in cauza cumuleaza mai multe venituri - doua pensii sau pensie si ajutor social - situatie in care nu se impune ca pensia lor sa fie de 350 de lei.

Pensii mai mici de 350 de lei

Calculele furnizate chiar de catre specialistii Ministerului Muncii arata ca in acest moment exista in Romania 646.242 de pensionari care primesc pensia sociala minima garantata, iar restul de 412.907 au pensii sub acest nivel, insa cumuleaza mai multe venituri care insumate ajung sau depasesc suma de 350 de lei (doua pensii sau pensie si un ajutor social). Practic, cei 1.059.149 de pensionari vor ramane cu 350 de lei, aces­to­ra ala­tu­ran­duli-se alti aproa­pe 500.000 care prin di­mi­nua­rea de 15% vor primi sta­tu­tul de „asistat social”.

Situatia este cu atat mai dramatica cu cat, prin ace­lasi act normativ, gu­vernul si-a luat masuri de precautie ca va putea re­du­ce sau chiar elimina aces­te pensii mi­ni­me fara a fi acuzat ca incalca Cons­ti­tutia.

Potrivit art. 7-(1) din ac­tul normativ invocat mai sus „de la data in­tra­rii in vigoare a prezentei legi, in cuprinsul actelor nor­ma­tive in vigoare, sin­tag­ma pensie sociala mi­ni­ma garantata se in­locuieste cu sintagma in­dem­nizatie sociala pentru pensionari”. In­dem­ni­zatie care nu va fi majorata in functie de evolutia punctului de pensie ori tinandu-se cont de alti indicatori, ci doar la dorinta celor de la putere „in raport cu evolutia indicatorilor macroeconomici si cu resursele fi­nanciare”.

51.000 de pensionari incaseaza peste 2.000 de lei

Ca actualul guvern va face sau nu vreo economie, ori daca va salva bugetul stors de cheltuieli aiuristice, precum diverse achizitii ori licitatii trucate, este greu de spus. Pentru ca cifrele arata ca in Romania  majoritatea pensiilor sunt dintre cele mai mici. Spre exem­plu, in categoria agricultorilor avem un singur pensionar care castiga peste 1.500 de lei. La stat, pensionarii cu venituri de peste 2.000 lei/luna (suma aleasa absolut in­tam­pla­tor) reprezinta putin peste 1% din totalul pensionarilor, respectiv 50.935 de persoane dintr-un total de 4.769.713. In ceea ce pri­­ves­te pensiile speciale, cu exc­eptia pensiilor militarilor, apro­xi­ma­tiv 8.800 de persoane in­ca­sea­za pensii medii lunare de peste 2.000 de lei, iar la indemnizatiile speciale doar 10.328 de per­soa­ne se pot lauda cu un astfel de venit. In aceste conditii, este cat se poate de clar ca scopul echipei de la Palatul Victoria nu este acela de a economisi sume importante pe care oricum nu le stiu pentru ca le-au calculat pe genunchi, ci de a-i umili pe cei care au muncit pentru a beneficia de acest drept.

Salariul minim pe economie - punctul de reper pentru tot mai multi bugetari, indiferent de profesie ori calificare

•  Consilierul juridic la SN Radiocomunicatii ramane    cu un salariu net de 8.047 de lei, chiar si dupa aplicarea reducerii de 25%
•  Un invatator cu 14 ani vechime va ramane cu 723 de lei, de la un salariu de 964 de lei in prezent

O reducere unitara de 25% a salariilor, sporurilor si a altor plati de natura salariala pentru toti angajatii din sectorul public va avea drept consecinta imediata diminuarea puterii de cumparare a tuturor categoriilor de salariati. Cei mai afectati vor fi insa tot bugetarii cu venituri mici. Profesorii ori angajatii din sistemul medical sunt categoriile sociale carora li s-au promis - in toate campaniile electorale - salarii mai bune si un nivel de trai pe masura studiilor si a statutului social. In realitate, dupa aceasta reducere de 25%, un medic specialist va castiga putin mai mult decat salariul minim pe economie. La fel cat un muncitor necalificat. Un exemplu concret este situatia de la Institutul de Ocrotire a Mamei si Copilului. Din datele prezentate pe site-ul Ministerului Sanatatii reiese ca un medic specialist a fost „recompensat” in luna aprilie cu 837 de lei net, cu cativa lei mai mult decat un muncitor necalificat (813 lei), dar mai putin decat o spalatoreasa, al carei salariu ajunge la 949 de lei. O reducere unitara a tuturor acestor salarii va face ca acelasi medic specialist sa ramana cu 628 de lei, iar muncitorul necalificat cu 610 lei. La acelasi institut, un medic primar castiga lunar intre 1.100 si 3.548 de lei net. In luna aprilie, venitul salarial mediu net pe economie in sanatate si asistenta sociala era de 1.315 lei, cu 60 de lei mai putin decat in luna martie, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica. Dupa aplicarea masurilor de austeritate, venitul mediu net va ajunge la 986 de lei.

In invatamant situatia este si mai grava. Un profesor cu gradul II, cu 10 ani vechime, este platit in prezent cu un salariu de 1.131 de lei. Dupa taierea celor 25 de procente, acelasi profesor va ramane cu 848 de lei. Intr-un alt caz, un invatator cu 14 ani vechime va ramane cu 723 de lei, de la un salariu de 964 de lei in prezent. Potrivit INS, salariul mediu net in invatamant era in luna aprilie de 1.531 de lei. Nici in cazul functionarilor publici nu se anunta vesti prea bune. Un inspector grad principal din cadrul ANAF, ca si un comisar debutant de la Garda Financiara vor fi remunerati cu mai putin de 1.000 de lei net.

Cel mai putin afectati vor fi angajatii din ministere, cei mai multi numiti in posturile respective pe criterii politice. De exemplu, consilierul juridic la SN Radiocomunicatii ramane    cu un salariu net de 8.047 de lei, chiar si dupa aplicarea reducerii de 25%. Un salariu similar va avea si un director general din MAI, 8.684 de lei, dupa ce veniturile salariale vor fi reduse cu un sfert.

In actul normativ asumat de guvern se precizeaza ca, „in situatia in care prin diminuarea cu 25% rezulta o valoare mai mica decat valoarea salariului minim brut pe tara, suma care se acorda este de 600 de lei”. Asadar, veniturile minime nete garantate de Cabinetul Boc sunt de 461 de lei, pentru ca atat este salariul minim net pe economie.

Daca motiunea de cenzura va fi respinsa, Legea privind masurile de austeritate, asumata de guvern in data de 7 iunie, va fi aplicata imediat dupa publicarea in Monitorul Oficial. Pana atunci, o ultima incercare de stopare a acestor masuri o reprezinta sesizarea Curtii Constitutionale, demers pe care opozitia a anuntat ca il pregateste.