Solutie de finantare” pe termen scurt a bugetului de stat sau un set de masuri de combatere a eco­no­miei gri? In con­ditiile in care au­toritatile se confrunta cu o acuta lipsa de fonduri, ordonanta de ur­genta pentru combaterea evaziunii fiscale poate fi considerata mai degraba o solutie de avarie pentru bugetul de stat, insa destul de „costisitoare” in raport cu institutiile europene, avand in vedere ca prin adop­tarea ei Romania risca declansarea pro­cedurii de infringement.

Asteptata cu interes de mediul poli­tic, dar mai ales economic, aceasta ordo­nanta de urgenta intarzie sa fie publicata in Monitorul Oficial si astfel sa intre in vigoare, desi a fost adoptata de Executiv inca din 30 mai.

In cazul reglementarilor privind achi­zitiile intracomunitare de bunuri din anumite categorii cu risc crescut de frauda - cereale si plante tehnice, legu­me, fructe, flori, carne si preparate din carne, peste, preparate din peste si fructe de mare, zahar, materiale de constructii -, ordonanta guver­namentala contravine Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun de TVA, in ceea ce priveste momentul exigibilitatii si al modalitatii de plata a TVA. De asemenea, aplicarea taxarii inverse pentru livrarea pe teri­to­riul Romaniei a bunurilor din aceste ca­te­gorii cu risc crescut de frauda, altele decat cele prevazute de Directiva 2006/112/CE, fara a obtine o derogare in acest sens contravine legislatiei comu­nitare. Riscul declansarii procedurii de infringement impotriva Romaniei este asumat de guvern, care si-a facut deja planul sa aplice aceste reglementari pe termen limitat pentru a reduce riscul aplicarii penalitatilor, in scopul „carpi­rii” bugetului de stat. Elementele de noutate pe care le aduce noul act nor­mativ in raport cu legislatia in vigoare se refera la comertul intracomunitar, mai precis la modul de stabilire si de colectare a TVA, regimul antrepozitelor fiscale autorizate, comertul in regim duty-free, procedura cesiunii partilor sociale si a actiunilor.

Plata TVA pentru achizitii intracomunitare, la intrarea pe teritoriul Romaniei

O modificare importanta adusa de actul normativ se refera la  schimbarea datei la care intervine, pentru achizitiile intracomunitare, exigibilitatea platii TVA pentru bunurile considerate cu risc ridicat de frauda fiscala. Concret,  plata TVA pentru achizitiile intracomunitare cu aceste bunuri se realizeaza la intrarea transportului in punctul de control fiscal, practic, la intrarea pe teritoriul Romaniei. Dupa colectarea TVA la intra­rea pe teritoriul Ro­ma­­niei, aces­tor bu­­nuri li se va aplica in interiorul tarii regimul de taxare inversa.

Care este diferenta? Avem, in pre­zent, taxarea inversa la intrarea tuturor achi­zitiilor de bunuri din spatiul comu­nitar, insa TVA se colec­teaza ulterior, dupa ce bunurile intra in circuitul co­mer­cial in­tern, fiecare van­za­tor avand obl­i­gatia de a plati TVA la buget.

Aceste mo­di­fi­cari, corect aplicate, ar pu­tea conduce la eli­mi­narea evaziunii  cons­tand in utili­za­rea in piata a firmelor „fantoma” care colectau TVA si apoi erau abandonate fara capital si patrimoniu si fara plata TVA la buget, iar statul se afla in impo­si­bilitatea de a-si recupera cre­an­tele fiscale. Masura este menita sa aduca mai multi bani la buget ca ur­ma­re a incasarii efective a sumelor datorate cu titlu de TVA pentru aceste achi­zitii intraco­mu­nitare si sa redu­ca numarul firmelor „fantoma”.

Un alt element de noutate introdus de Ordonanta de Urgenta precizeaza ca  in cazul achizitiilor intracomunitare ce vizeaza anumite categorii de bu­nuri se instituie o valoare mini­ma pentru stabi­lirea bazei de impozitare a TVA. Aceasta valoare minima urmeaza sa fie stabilita prin Ordin de ministrul Finantelor. Practic, daca bunul a fost achizitionat cu o suma  infe­rioara valorii de piata, la nivelul organelor fis­cale se va stabili un no­men­clator de valori minime, in func­tie de care se va stabili TVA ce se va datora. Si, prin aceasta masura, gu­ver­nul isi pro­pu­ne sa creasca incasarile bugetare, pentru ca se evita introducerea pe teritoriul Romaniei a unor bunuri subevaluate. 

De asemenea, prin noul act normativ guvernul isi propune o monitorizare mai atenta a ope­ra­to­rilor econo­mici care desfasoara activitati in domeniul comer­tului intra­co­mu­ni­tar. La nivelul ANAF, ordo­nanta dispune infiin­tarea Registru­lui Ope­ratorilor In­tra­­comu­nitari care va cuprinde toate persoa­nele impozabile inre­gis­trate in scopuri de TVA si per­soa­nele juridice neimpo­za­bile care efec­tu­ea­za operatiuni intraco­mu­nitare. Diferenta fata de situatia actuala consta in faptul ca in acest Registru vor figura numai persoanele inregistrate in scop de TVA in Romania.

Sunt precizate si sanctiuni pentru efectuarea de operatiuni sau achizitii intracomunitare fara res­pec­tarea legii, respectiv amenda de la 50.000 la 100.000 de lei si, com­ple­mentar, confis­carea marfurilor sau a veniturilor obti­nu­te din vanzare.

Restrangerea categoriilor de antrepozitari autorizati

Ordonanta de urgenta adoptata de guvern restrange categoriile de antre­po­zitari autorizati pe regim suspensiv de la plata accizelor la numai trei categorii: antrepozit de productie si depozitare numai in cazul rafinariilor,  antrepozite  fiscale aflate in zona aeroporturilor, iar referitor la productia de tigarete sunt autorizate ca antrepozite fiscale doar cele apartinand antrepozitarilor cu o cota de piata mai mare de 5%. Potrivit legislatiei actuale, intra in aceasta categorie orice operator economic care indeplinea conditiile de autorizare ca antrepozit, toate avand regim suspensiv de la plata accizelor.
Practic, prin aceste modificari se reduc tipurile de antrepozite in regim suspensiv de acciza doar la marii ope­ratori economici si se combate practica actuala a unor firme de sustragere a produselor din antrepozite pentru evi­tarea platii accizei.

Un alt element de noutate introdus de ordonanta de urgenta consta in obli­gatia  de a notifica organele fiscale cu pri­vire la intentia de cesionare sau instrainare a actiunilor sau a partilor sociale ale antrepozitarilor autorizati sau a caror autorizatie a fost anulata sau revocata, ceea ce nu se regaseste in legislatia actu­a­la. O asemenea reglementare vine sa contracareze un fenomen regasit in piata:  erau infiintate societati comer­cia­le care desfasurau activitati comerciale aducatoare de bani, pentru ca apoi acestea sa fie golite de resursele finan­ciare acumulate, iar apoi sa fie cesionate la persoane cu cetatenie straina sau ro­ma­na, care nu se mai aflau la domi­ci­liul declarat. Coroborata cu aceasta regle­men­tare este instituirea interdictiei pen­tru antrepozitarii autorizati (ori antre­pozitarii a caror autorizatie a fost anulata sau revocata) de a instraina acti­vele de natura imobilizarilor corporale care con­tri­buie direct la productia si/sau depo­zitarea de produse accizabile ale acestora, atat timp cat au datorii la bugetul de stat. Nici aceasta prevedere nu se regaseste in legislatia actuala, fapt care conduce la pierderea unor resurse importate de ca­tre stat. Ordonanta mai contine si un capi­tol care introduce reglementari pri­vind procedura cesiunii partilor sociale si a actiunilor - ceea ce nu se regaseste in legislatia actuala - si care ar putea con­sti­tui o parghie pentru autoritati de a afla in timp real cesiunile menite sa fraudeze bugetul de stat  prin neplata datoriilor inregistrate de societatile comerciale la buget. Si sanctiunile pentru incalcarea legislatiei in acest domeniu au fost inas­prite,  prin trecerea unor acte de contra­banda care erau pana acum calificate ca fiind contraventii, in sfera infractiunii. 

Victime: importatorii si SRL-urile fantoma

Actul normativ va lovi in principal companiile importatoare, sustine Andrei Chirilescu, vicepresedinte Lukoil Romania. „Pe marii jucatori nu o sa ii afecteze pentru ca detin rafinarii, ci doar pe importatori”, spune acesta. Lukoil este singura companie care si-a exprimat punctul de vedere asupra deciziei guvernului. De asemenea, hotararea ataca SRL-urile fantoma care evita plata accizelor pentru ca nu introduc carburantii achizitionati de la rafinariile din tara in antrepozitul fiscal, situat in alta zona decat langa respectivele rafinarii. Practic, aceste societati, aflate de regula pe numele unor varstnici sau chiar ale unor decedati, fac uz de autorizatia de antrepozitar si vand carburantii, in special motorina, la preturi cu aproape 20% mai mici decat cel de pe piata, pentru ca lipseste componenta acciza. Castigul unui astfel de SRL este de 400 de euro pentru tona de carburanti. (C.M.)

Reguli mai stricte pentru comertul duty-free

Schimbari importante vor interveni, odata cu intrarea in vigoare a ordonantei de urgenta, si in privinta comertului in regim duty-free. Astfel, se inlocuiesc facilitatile reglementate initial prin OUG 104/2002, prin inlocuirea  scutirii directe de la plata accizelor, a taxei pe valoarea adaugata si a taxelor vamale cu  scutire indirecta, ceea ce va da posibilitatea operatorilor economici sa introduca marfuri in vede­rea comercializarii in magazinele duty-free/duty-free diplomatic cu plata taxei vamale, a taxei pe valoarea adaugata si accizei, dupa caz, iar ulterior acestia sa procedeze la deducerea taxelor mai sus mentionate, dupa justificarea acestora. Statul isi propune sa atraga venituri bugetare mai mari si prin majorarea taxei anuale de autorizare pana la un nivel de 100.000 de euro pentru fiecare magazin. De asemenea, se va institui obligativitatea conectarii caselor de marcat din magazinele duty-free/duty-free diplomatic la serverul Autoritatii Nationale a Vamilor pentru monitorizarea vanzarilor realizate, iar vanzarea marfurilor se va face pe baza unor acte de identitate si in cantitati mici: maximum 2 pachete tigari/zi pentru fiecare calator sau cel mult un litru de bauturi spirtoase.

„Combaterea economiei subterane”,dezbatuta la Palatul Parlamentului

Maine, 16 iunie, incepand cu ora 11.00, „Financiarul” si „Saptamana Financiara” organizeaza dezbaterea cu tema „Combaterea economiei subterane”. Evenimentul gazduit de Palatul Parlamentului - Sala Constantin Stere, intrarea A1, Senat -  face parte din campania declansata de Intact Media Group, un demers jurnalistic pentru identificarea resurselor financiare ascunse. La dezbatere vor participa specialisti ai celor mai importante firme de consultanta fiscala din Romania, reprezentanti ai autoritatilor cu atributii in domeniu, ai organizatiilor patronale si sindicale, ai mediului politic si ai  comisiilor economice din Parlament.

Partener principal al evenimentului - Loteria Romana

Accize mai mari pentru unele bauturi si pentru produsele de lux

Odata cu intrarea in vigoare a noilor regle­men­­tari va creste acciza pentru unele cate­gorii de bauturi si pentru produsele de lux. Astfel, pen­tru bauturile fermentate linistite, altele decat berea si vinul - de exemplu, vermut sau bauturi fermentate cu diferite aro­me -, acciza va fi de 100 de euro/hl, iar pentru bauturile inter­me­diare acciza va ajunge la 165 de euro/hl. De asemenea, a fost largita sfera bunurilor acciza­te prin intro­du­cerea in cate­go­ria produselor con­siderate de lux a bla­nu­rilor, articolelor din cristal, bijuteriilor, produselor de parfumerie, armelor si armelor de vanatoare altele decat cele de uz militar, iahturilor si altor nave si ambarcatiuni cu sau fara motor pentru agre­ment, motoarelor cu capa­citate de peste 25 CP destinate iahturilor si altor nave si ambarcatiuni pentru agrement. Pana acum, in aceasta categorie intrau doar cafeaua verde,  prajita si solubila.

Bauturile intermediare, 40-50 mil. euro pe an

Romulus Dascalu (foto), presedintele Organizatiei Patro­nale a Industriei Alcoolului si Bauturilor Alcoolice Garant, spune ca desfiintarea sau limitarea antre­po­zi­telor de depozitare este o masura care nu trebuia luata deoa­rece afecteaza afacerile firmelor care lucreaza legal. „Nu poti sa inchizi prin ordonanta unitati eco­no­mice. Nu putem depozita nimic, ceea ce ai in capatul sectiei trebuie sa livrezi la distribuitori. Noi le-am spus (oficialilor din Ministe­rul Finantelor - n.r.) care este solutia, celor cu risc fiscal mare sa le puna garantii mari. Justificarea este ca sunt multi in tara care au facut evaziune, dar ar fi trebuit ca statul sa-i controleze, sa le ia garantii foarte mari. Pen­tru cei care nu sunt seriosi suferim toti. Noi le-am dat solutii, dar nu vor sa tina seama de noi. Vladescu are mari sanse sa bage Romania in infringement”, spune pre­se­din­tele Garant. O alta problema pe care o vor intampina antre­po­zitarii este aceea ca una dintre conditiile de fun­ctio­nare este nu aiba datorii mai vechi de 60 de zile, in con­di­tiile in care statul intarzie rambursarea TVA chiar si cu un an.

Cresterea accizelor la bauturile fermentate linistite va avea un efect pozitiv pe piata vinurilor. Producatorii de vinuri incearca de mult timp sa limiteze comercia­li­zarea de BFL si acuza producatorii acestor bauturi ca fac o concurenta neloiala vinurilor naturale. Pe de alta parte, crescand accizele la BFL, guvernantii au decis sa le majoreze taxele si la bauturile intermediare, ceea ce afecteaza afacerile din domeniul alcoolului. «Practic, bauturile intermediare vor disparea. La intermediare insa piata se va restrange cam la 50% deoarece orice crestere de preturi duce la migrarea consumatorilor spre produse mai ieftine. Bauturile intermediare reprezinta cam 25%-30% din piata bauturilor alcoolice, iar ca valoare aproximativ 40-50 de milioane de euro pe an”, a declarat Romulus Dascalu. (Mihai Boicu)