Numele lui Calin Georgescu a fost in ultima vreme vehiculat ca un posibil inlocuitor tehnocrat pentru functia de prim-ministru. El este director executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila si secretar general al reprezentantei Romaniei in selectul Club de la Roma, al carui presedinte este guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Georgescu critica in interviul pentru „Financiarul” pachetul de masuri anticriza pentru care Cabinetul Boc este atacat astazi prin motiunea de cenzura si spune ca taierile trebuie sa vina de la cheltuielile publice dublate de lupta cu evaziunea fiscala.

„Financiarul“: Cum catalogati actualele masuri de austeritate anuntate de Cabinetul Boc?
Calin Georgescu: Masurile de aus­teritate, daca sunt cu adevarat necesare, se intreprind cu un anumit scop si pe un anumit termen. Nu se pot cere noi sacr­i­fi­cii de la o populatie nemultumita, chi­nuita si umilita de decenii - si  mai ales de la paturi sociale vulnerabile cum sunt pensionarii - decat daca oferi o perspectiva clara asupra a ceea ce va urma. Actualele masuri propuse nu cores­pund acestui criteriu si dovedesc o seama de carente de competenta.
O abordare profesionista ar fi trebuit sa tina seama de faptul ca intr-o eco­nomie exista multe echilibre. Or, setul supus aprobarii se refera in acest mo­ment doar la echilibrul bugetar si nici macar la totalitatea elementelor sale. Da, calculul deficitului bugetar e o arit­me­tica simpla: scazi cheltuielile din venituri si vezi cu ce ramai.

Argumentul lor e ca se pierd bani in sistemul bugetar, plus ca si in sistemul social s-au dat foarte multe pensii fara acoperire.
Inca o data cred ca aceste doua masuri nu sunt rationale pentru ca efectele imediate sunt negative, iar cele pe termen mediu si lung nici macar nu sunt luate in calcul. Aici incepi sa pui la indoiala profesionalismul si competenta autorilor care par sa fi scris proiectul in mare graba, pe genunchi. Inainte de a lua masuri de avarie trebuie sa te gan­desti si la ce faci dupa aceea. Ce produ­cem in tara asta? La ce costuri? Cu ce con­sumuri? De unde scoti veniturile la buget? In ciclul bani-marfa-bani inves­testi bani in ceva, pro­duci o marfa care se vinde, incasezi niste bani. Cheia succe­sului in orice economie este com­petitivitatea.

Spatiul de actiune e in alta parte. Nu se limiteaza la reduceri si taieri. Dis­cutam de achizitiile bugetare de bunuri si ser­vi­cii care se fac cum se fac, cu bani multi si fara rost, plus uriasa evaziune fiscala. Faceti socoteala ca in acest moment are loc in Romania o polarizare accentuata a avu­tiei. Avem 5% oameni foarte bogati, iar in rest populatia este saracita. In loc sa spo­reas­ca, clasa de mijloc se restrange. Masu­ri­le propuse nu ne duc spre redresare, ci ne imping tot mai jos pe acest trend. Al doi­lea lucru este cand si pentru ce te im­prumuti. Chiar si particular fiind, cand faci un imprumut te gandesti la trei ele­mente esentiale: in ce conditii il iei, in ce vrei sa investesti ca sa ai profit pe termen mediu si lung, si daca poti sa dai inapoi suma imprumutata. Este elementar acest lucru. I-as intreba pe cei care au luat aceste decizii daca pot da raspuns macar la una din cele trei intrebari, nu la toate.

Credeti ca exista o posibila incapacitate de a returna aceste sume?
Ma tem ca da. Din ce sa returnezi impru­muturile, cand Romania nu mai produce aproape nimic? Uitati-va la tot ce este in biroul acesta. Daca stau bine sa ma gandesc, poate numai stinghiile de la harta sunt romanesti.
 
Cum poti sa incurajezi industria autohtona fara sa fii acuzat ca incalci regulile concurentiale, fara sa ridici bariere vamale, administrative etc.?
Trebuie sa avem o viziune clara, sa vedem cu ce putem sa fim competitivi. UE a lansat in martie anul acesta stra­tegia „Europa 2020” care imbina ele­mente ale Strategiei Lisabona pentru com­petitivitate si locuri de munca cu prin­cipiile dez­vol­tarii durabile. Se pre­vede ca in urmatorul deceniu cres­terea UE sa fie inteligenta, inovativa si inclu­siva din punct de vedere social. Piesa de rezistenta o constituie inves­titia in edu­catie si formare profe­sio­nala, in cerce­tare si stiinta. Prin urmare, factorul uman este considerat decisiv. Or, daca privim in ograda noastra, capatam impresia ca mai batem inca la portile Europei, desi suntem membri ai UE de peste trei ani. Daca obiectivele strategiei „Europa 2020” sunt acestea, automat ele sunt si ale Romaniei.

Aceasta inseamna ca actiunile noastre, chiar si cele ime­diate, trebuie sa derive din aceasta stra­tegie, nu sa ne lamentam ca obiec­tivul cutare este prea ambitios. Ce inte­res am avea sa incalcam niste reguli care, pana la urma, ne sunt favorabile?

Haideti sa facem un mic scenariu. Daca pica acest guvern astazi, care ar fi primele cinci  masuri pe care le-ati lua?
In primul rand, orice om, indiferent de cat de dotat ar fi, nu stie tot si trebuie sa se inconjoare de oameni competenti. Asta ar fi prima masura. A doua masura este sa te racordezi la marile tendinte interna­tio­nale gandind cu mare atentie si rapor­tand totul la interesul national bine cumpanit al Romaniei.

Este esential sa stii ce se intampla in afara si ce trebuie facut aici, in Romania, cu atat mai mult cu cat acum suntem cam izolati si timizi. Al treilea lucru este sa avem viziunea mari­lor proiecte: cum sa transformam un han­dicap, cum este starea actuala a agri­­cul­turii si a satului romanesc, intr-un avan­taj competitiv. Al patrulea lucru este sa investim masiv in educatie, stiinta si cercetare ca parghii principale ale com­pe­titivitatii ca tara. Pe urma tre­buie sa cla­dim cu rabdare un echilibru firesc intre factorul poli­tic, mediul de afaceri si me­diul so­cial. Un lider politic devine credibil nu­mai in masura in care poate propune ceva concret si realizabil: iata unde tre­buie sa ajungem si iata ce trebuie sa facem pentru asta. Peste toate, un lucru este cert: trebuie vorbit numai in ter­meni de constructie. Pentru mine gal­ceava sterila, retorica goala nu mai au ce cauta in spatiul public. Sa nu mai avem frus­trari de recuperat sau polite de pla­tit. Este nece­sar sa ne regasim acolo unde tre­buie sa fim cu totii, in Romania, printr-o conc­i­liere nationala autentica.

De ce v-ati baga acum intr-un astfel de proiect, cand tara se duce de rapa, mai ales sa veniti si sa cautionati 20 de ani de minciuna a politicienilor?
Stati putin, ca nu m-am bagat nica­ieri. Imi exprim si eu parerile, ca toata lumea. Cred insa cu fermitate ca in­ter­esul natio­nal nu este deloc ceva minor. Discutam aici despre o natiune, iar nu despre un grup mic de persoane care si-au inteles intr-un fel sau altul menirea de a-si sluji tara. Noi vorbim de mai mult­a vreme despre profesionalism. No­tiu­nea nu inseam­na doar o pregatire teh­nica excep­tionala, ci si o tinuta morala exemplara. Nu ma apuc eu sa spun cine-o fi vinovat de situatia in care ne aflam si cine nu pentru ca nu asta ne intereseaza acum si nici nu sunt eu in masura sa dau verdicte.

Dar daca oamenii din tribune va vor cere asta?
Un lucru e cert: pleava se separa de grau cand cerni. Tot ceea ce e exagerat e nesemnificativ. Discutam de interesul national, dar eu n-am auzit pe cineva definindu-l foarte clar. Pentru mine, interesul national e reprezentat de o singura idee: sa aparam ceea ce avem si sa recuperam ce se poate din ceea ce ni se cuvine. Punct. Restul nu mai con­teaza.

Cum arata modelul economic care credeti ca i s-ar potrivi Romaniei in actuala criza economica?
Trebuie sa punem in miscare avan­tajele competitive ale Romaniei, ata­tea cate sunt. In primul rand este nece­sara intarirea structurilor proprietatii si ini­tiativei private prin sprijinirea mi­cului intreprinzator si formarea pe aceasta baza a capitalului national. In con­ditiile penu­riei de capital investitional s-ar impune clarificarea cadrului legal si stimularea parteneriatelor public-privat. Consider ca pentru Romania cheia pros­peritatii este dezvoltarea unui capitalism robust „la firul ierbii”, inclusiv prin stimularea unor formule asociative. In tarile de succes se promoveaza o eco­no­mie civica, bazata pe o distributie larga a formarii de capital. Aceasta duce si la intarirea mai rapida a clasei de mijloc.

Ca baza conceptuala, cred ca cea mai po­trivita cale pentru Romania este pu­nerea in aplicare a principiilor de dez­voltare durabila prin imbinarea or­ga­nica si potentarea reciproca a celor pa­tru for­me principale de capital: natu­r­al, antro­pic (facut de mana omului), uman si social. Acesta este si modelul insu­sit de UE. Ca stat membru, Romania are nu doar posi­bilitatea, dar si datoria sa-si valorifice optim atuurile in acest cadru.

Ati purtat ceva discutii cu presedintele Traian Basescu?
Nu, si nici nu vad vreun motiv anu­me. Sunt onorat de faptul ca numele meu a fost mentionat recent in presa intr-un con­text pozitiv, dar proiectele mele de viitor nu se schimba.

V-a transmis vreun semnal?
Nu. Traim vremuri complicate, iar Romania are multi oameni destoinici si dornici sa o slujeasca.

CV Calin Georgescu

• 2000-prezent: director executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila din Romania, coordonator al proiectului Guvernului Romaniei pentru lansarea Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila in 1999 si in 2008.
• Reprezentant al Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), secretar general al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma (ARCoR), presedinte al Consiliului Director al Clubului de la Roma pentru Europa cu sediul la Viena (ESC), membru fondator si director executiv al Institutului de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID).
• Doctor in stiinte, pedologie, in anul 1999.
• Senior Fellow in cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare.
• Fost consilier al ministrului Mediului, secretar general in Ministerul Mediului, si director al Directiei de Organizatii Economice Internationale in cadrul Ministerului Afacerilor Externe.