La trei ani de la aderare, Romania se afla pe penultimul loc in Uniunea Euro­peana la gradul de absorbtie al fondurilor europene. Creditele de confinantare sunt inca greu de obtinut, institutiile financiar-bancare ezitand sa-si asume riscuri. La nivel declarativ insa, bancherii si statul sustin ca sunt in cautarea unor solutii.

Astfel, Asociatia Romana a Bancilor (ARB), alaturi de Banca Nationala a Ro­maniei si Ministerul Finantelor urmaresc doua obiective majore: deblocarea credi­tarii si accesarea fondurilor europene, declara recent Radu Ghetea, presedinte ARB. In acest sens, se incearca introdu­cerea posibilitatii de accesare a unei ga­rantii combinate intre Fondul de Ga­rantare a Creditului Rural (FGCR) si Fondul National de Garantare a Credi­tului pentru IMM-uri in proportie de 80%-20%, astfel incat bancile sa fie mult mai interesate si mai atrase de a cofinanta pro­iec­tele euro­pene. In acelasi timp, se cauta so­lutii pen­tru ca in­stitutiile de credit sa nu mai cea­ra garan­tii atat de multe si atat de mari, a mai spus Ghetea. El a explicat ca „fi­nantarile ofe­rite de banci pen­tru fon­duri UE sunt si­mi­lare cu celelalte. Avan­tajul pentru banca in cazul unui credit de confi­nan­tare este ca sursa de rambursare este mai sigura decat una care depinde de piata”. Totodata, premierul Emil Boc a anun­tat ca firmele private care au castigat proiecte europene vor putea primi garan­tii guvernamentale pentru a contracta im­pru­mu­turi cu care sa sustina financiar pro­iec­tele. Printre masurile prevazute se numara capitalizarea FGCR cu 220 mil. euro, pentru garantii de 1,1 mld. euro la co­fi­nan­tarea proiectelor derulate cu fon­duri eu­ro­pene in proiecte de agricul­tura, dez­voltare rurala, industrie alimen­tara si capitalizarea FNGCIMM cu 46 mil. euro.