Romania se revolta! Dupa ce trans­portatorii pe calea ferata, angajatii de la Metrorex, RATB si Tarom  au amenintat ca vor intra pe 1 iunie in gre­va generala de o zi, noi categorii profesionale ameninta cu proteste fara precedent. Lista nemultumitilor este in­grosata de sindicalistii din cadrul ­centralei Nuclearelectrica de la Cernavoda care sunt gata sa protesteze daca anuntul pre­mie­rului Emil Boc potrivit caruia Guvernul Romaniei vrea sa le taie 25% din venituri angajatilor companiilor cu capital majo­ri­tar de stat se va concretiza.

Marian Dana, liderul Sindicatului Liber al CNE Cernavoda spune ca an­ga­jatii Centralei nu vor accepta o astfel de masura si ca, in cazul in care guvernul va recurge la reduceri salariale atat de consistente, se va declansa greva gene­rala. Aceasta nu ar fi o premiera pentru CNE Cernavoda ai carei angajati au por­nit in 2006 o greva japoneza pentru a determina conducerea Societatii Natio­nale Nuclearelectrica SA sa aprobe cres­te­rea salariului net al angajatilor din pro­ductie cu minim de 30 la suta. Sindi­calistii isi considerau inte­me­iate reven­dicarile deoarece specia­lis­tii romani erau platiti, in me­die, cu 350 de dolari pe luna, in conditiile in care in Canada, de exemplu, un angajat cu pregatire si experienta in domeniul ener­getic ajungea sa castige chiar si 20.000 de dolari pe luna.

„Nuclearelectrica nu poate suporta poveri suplimentare”

In plus, in luna martie a acestui an, peste 60 de sindicalisti din energie au protestat in fata Guvernului, unde si-au exprimat nemultumirea cu privire la restructurarea sectorului de productie a energiei, masura aprobata de guvern prin HG 56/2010, care ar putea conduce la disponibilizari si reduceri salariale. Sindicalistii i-au sugerat premierului Emil Boc ca 25 la suta din Hidroelec­tri­ca sa fie listat la Bursa. Totodata, acestia vor sa faca o petitie prin care sa ceara ca energia produsa in Romania sa fie fur­nizata populatiei la pretul de pro­duc­tie. Presedintele sindicatului de la CNE Cernavoda, Marian Dana, spune ca in prezent Nuclearelectrica are mai multe obligatii financiare, precum re­tur­narea imprumutului extern contrac­tat pentru constructia Unitatii 2 de la Cernavoda, programe de reabilitare si retehnolo­gi­za­re si participarea la cons­truc­­tia unita­ti­lor 3 si 4. „Nuclearelec­tri­ca nu poate su­por­ta alte poveri su­plimentare decat cu riscul afectarii functionarii in conditii de eficienta economica si securitate nucleara a centralei nucleare Cernavoda si al migratiei fortei de munca”, a mai spus Marian Dana. Dezinteresul auto­ri­ta­tilor fata de pastrarea specialistilor din do­­me­niul nuclear in tara a mai condus, inainte de anul 1998, la o criza fara pre­ce­dent in momentul in care au fost in­tre­rupte lucrarile la Unitatea 2 a Centralei de la Cernavoda. Atunci, specia­listii calificati cu un efort finan­ciar mare din partea statului au ales sa plece sa lucreze in strainatate dupa fi­na­lizarea Unitatii 1, care a avut loc in anul 1996. Nuclearelectrica, al doilea pro­ducator de electricitate din Roma­nia, si-a bugetat pentru acest an chel­tu­ieli totale de 1,465 miliarde de lei, cele cu personalul fiind de 266,174 mil. lei, din care cheltu­ie­lile cu sala­riile reprezinta 193,225 mil. lei, iar cele cu asigurarile si protectia socia­la, 63,704 mil.

lei. Societatea nu a prevazut bani si pentru formarea unor noi specialisti, dar nici nu a conce­put o strategie pentru fidelizarea perso­na­lului de specialitate care lucreaza la Cerna­vo­da, desi criza de personal in sistemul ener­getic national se acutizea­za cu fie­care an care trece. In aceste conditii, sindicalistii nici nu vor sa auda de masuri restrictive, cu atat mai mult cu cat compania merge pe profit. Centrala de la Cernavoda se situeaza in randul celor mai profitabile centrale nucleare din lume, motiv pen­tru care guvernul ar trebui sa spriji­ne acti­vitatea societatii pen­tru repornirea motoarelor econo­miei nationale.

Salarii reduse intr-o societate care merge pe profit

Sindi­calistii mai spun ca angajatii din com­paniile nationale cu capital majo­ritar de stat nu trebuie sa intre sub inci­denta Legii unice de salarizare pen­tru ca func­tio­neaza in zona comerciala si au acti­vi­tati care se conformeaza regulilor economiei de piata, motiv pentru care sa­la­riile se negociaza prin contracte colective de munca. Compania de stat Nuclear­elec­­trica a inregistrat in primul tri­mes­tru din acest an o pro­ductie de elec­tricitate de 2,91 TWh, in scadere cu 5% fata de perioada similara a anului 2009. Datele oficiale mai arata ca veni­turile provenite din vanzarile de ener­gie ale companiei au fost mai scazute in primul trimestru al anului 2010 cu apro­xi­mativ 4,5% fata de perioada similara a anului trecut, dar nici asa nu sunt mo­ti­ve de ingrijorare. „In primul trimestru din 2010, cele doua unitati de la Cer­na­voda au produs 2917,015 MWh (2,91 TWh), din care 2687,725 (2,68 TWh) au fost livrati in Sistemul Ener­getic Natio­nal. Unitatea 1 a inregistrat un factor me­diu de capacitate de 98,17%, iar Unitatea 2, de 94,52%”, potrivit date­lor de pe site-ul companiei. De aseme­nea, in anul 2009, cele doua unitati nucleare de la Cer­navoda au produs 11,75 TWh, din care au livrat 10,81 TWh in Sistemul Ener­getic Natio­nal, la un factor de capa­citate ridi­cat de 100,1% pentru Unitatea 1 si de 90,6% pen­tru Unitatea 2. Productia de electricitate a scazut, de la inceputul anului, din cau­za celor trei deconectari ale reactoa­relor centralei nucleare de la Cernavoda de la sistemul national datorita unor defectiuni neprevazute. In plus, in fiecare an, CNE Cernavoda opres­te, planificat si alternativ, cele doua unitati nucleare pentru efectuarea lu­crarilor de revizii-reparatii. In acest timp, cantitatea de energie produsa sca­de semnificativ. Totodata, acest proce­deu este unul ex­trem de costisitor, fiind rea­lizat de compania americana Gene­ral Electric care incaseaza 146 de milioane de dolari pentru un contract de mente­nanta valabil opt ani.

Lipsa specialistilor, o piedica in construirea Reactoarelor 3 si 4

Sindicalistii de la CNE Cerna­voda atrag atentia asupra faptului ca, in cazul in care angajatii nu vor mai fi multumiti de venituri, acestia vor alege sa plece sa lucreze in straina­tate, unde cererea de specialisti este extrem de mare. Conducerea CNE stie foarte clar faptul ca angajatii valorosi sunt tinuti cu greu la Cernavoda intrucat acestia au oferte extrem de avantajoase de la firme de renume international care desfasoara investitii in Bulgaria, dar si de la mai multe companii din Canada, tara in care au fost retehnologizate mai multe centrale care folosesc tehnologie de tip CANDU. Companiile internationale se arata dispuse sa ofere salarii de mii de euro personalului de specialitate cu experienta. Specialistii romani sunt extrem de cautati si in tari precum Kazahstan, Libia, Venezuela sau Emiratele Arabe. De cealalta parte, sectorul energetic romanesc are nevoie acuta de specialisti, reprezentantii Nuclearelectrica fiind deja interesati sa angajeze cateva zeci de oameni pentru pregatirea lor in vederea operarii celor doua reactoare care urmeaza sa fie construite la Cernavoda, proiecte care au fost amanate dupa ce statul roman a anuntat ca intentioneaza sa isi reduca participatia la acest proiect. Nimeni nu poate garanta faptul ca noua generatie de specialisti va lucra prea mult timp in sistemul energetic national in conditiile in care statul roman nu face nimic pentru pastrarea angajatilor valorosi.