Mai multi angajati ai OPSPI au cerut in instanta acordarea a 10 salarii com­pen­­satorii  dupa transferul OPSPI de la AVAS la Ministerul Economiei, in 2009. Anul trecut, venitul mediu brut al unui salariat a fost de 9.000 de lei, cu tot cu prime si sporuri.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Sta­tului (AVAS) ar putea plati in contul celor 61 de sala­riati ai Oficiului Privatizarii Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) inregistrati in luna mai 2009 suma de 1,3 milioane de euro repre­zentand 10 salarii medii brute, ca urmare a trecerii oficiului in subordinea Ministerului Economiei, conform unei legi aprobate de Parlament, la finele lui 2008. Majoritatea angajatilor OPSPI au actionat in judecata autoritatea de privatizare,  invocand un punct dintr-un act aditional din 2008 care modifica contractele de munca incheiate cu AVAS si care stipuleaza ca in cazul „desfiintarii, restruc­turarii sau reorganizarii institutiei, dupa caz, prin prelua­rea unor activitati si/sau atributii AVAS sau prelua­rea unei structuri din cadrul AVAS, perso­nalul AVAS beneficiaza de salarii compensatorii repre­zentand echivalentul a 10 salarii brute avute la data aparitiei situatiei ce a determinat  acordarea acestora”.

Practic, OPSPI reprezinta structura des­prin­sa din AVAS si mutata la o alta entitate, Mi­nis­terul Econo­miei. Potrivit unei adrese trimise coti­­dianului „Finan­ciarul” de catre institutia con­dusa de Adriean Videanu, salariul mediu brut al unui angajat la OPSPI in 2010 a scazut cu 55%, ajun­gand la 4.069 lei pe luna. Asta inseamna ca in 2009 un angajat al oficiului a primit lunar in medie 9.000 de lei brut.

De unde au inceput complicatiile

In 2006, guvernul Tariceanu a emis o ordo­nan­ta de urgenta prin care a transferat OPSPI de la Mi­nis­terul Economiei la AVAS, cu intentia de a  baga sub aceeasi palarie toata privatizarea. Pe cartea de munca a salariatilor a fost trecut un nou anga­jator, AVAS, nu OPSPI cum a figurat pana atunci. Efec­tele actului normativ au intrat in vigoa­re la data de 1 ianuarie 2007. Parlamentul a respins OUG de reorganizare a AVAS prin comasarea prin absorb­tie a OPSPI, iar salariatii au fost preluati din nou de oficiul de privatizare, trecut in subordinea Minis­te­rului Economiei. „Concret, institutia (AVAS - n.r.) a fost reorganizata, iar angajatorul s-a schim­bat, aces­ta fiind unul din elementele esen­tiale ale con­tractului de munca”, se arata in cererea de che­mare in instanta a AVAS de catre unul dintre an­gajatii OPSPI.

AVAS a solicitat instantei respin­gerea cererii, invocand ca preluarea personalului nu a fost rezultatul desfiintarii, restructurarii sau reor­ganizarii autoritatii, potrivit actului aditional mai sus mentionat, ci ca urmare a respingerii ordo­nan­tei guvernului Tariceanu in 2006. „Res­pin­­gerea OUG nu a determinat concedieri indi­viduale si nici colective care sa atraga obligatia anga­­jatorului sa acorde plati compensatorii, dim­potriva, contractele individuale de munca ale sala­riatilor preluati de OPSPI de la AVAS nu au incetat, acestia si-au con­tinuat activitatea in cadrul OPSPI in baza ace­lorasi contracte individuale de munca”, sustine AVAS.

Fara sporuri

2010 reprezinta un an de taieri pentru cei 56 de salariati ramasi de la OPSPI. Dupa injumatatirea veni­tu­rilor, ca urmare a disparitiei sporurilor si a primelor, ur­meaza o alta taiere de 25%, potrivit pla­nurilor  guver­nu­lui. Pana in 2009, ei au bene­ficiat de mai multe sporuri:

•  de vechime in munca (5%-25% din salariul de baza)
• de stabilitate (5%-20%)
•  de confidentialitate (30%)
•  de risc profesional (50%)
•  pentru conditii de munca deosebite (15%).

Angajatii OPSPI au incasat aceste venituri grase in conditiile in care activitatea lor s-a rezumat la vanzarea de pachete minoritare la diferite companii aflate in portofoliul oficiului. Acest fenomen a avut loc in lipsa unei decizii politice care sa duca la o privatizare consistenta a uneia sau a mai multor companii din energie sau industrie. Potrivit Minis­terului Economiei, suma incasata de OPSPI din priva­tizare in 2009 a fost de 138 de milioane de lei si 145 de milioane de euro. Pentru 2010, planul preve­de o diminuare drastica a veniturilor din privatizare, de aproape 95%, pana la 50 de milioane de lei.

Estimari pentru acest an

In nota de fundamentare a actului normativ care stabileste bugetul OPSPI pe 2010 se stipuleaza ca oficiul va incasa din privatizare suma de 14,5 milioane de lei aferenta contractelor de privatizare incheiate pentru ICPE si Foradex, ambele din Bucuresti. De asemenea, OPSPI va incasa 35,5 milioane de lei din vanzarea unor pachete de actiuni la IOR Bucuresti, SC Baita Stei, Avioane Craiova si Minvest Deva.