Finantarea micilor afaceri - ca alternativa de ocupare a anga­jatilor trimisi in somaj in numar din ce in ce mai mare - este sublima ca tema de propaganda la nivel european si national, dar cvasiim­posibila in realitate. Bancile nu dezgheata creditarea, resursele publice sunt inacce­sibile, iar fondurile comunitare greu de accesat.

Intr-o economie ostila spiritului antre­prenorial si liberei initiative econo­mice individuale serbam cu entuziasm, intre 24 mai si 29 mai,  „Saptamana europeana a IMM-urilor 2010“. Este o actiune propagandistica a Comisiei Europene care se potriveste ca nuca in perete nu numai in Romania, ci si in majoritatea statelor membre profund afectate de recesiune, in care primele si cele mai numeroase victime ale pra­busirii pietelor si inghetarii creditarii sunt firmele mici si mijlocii.  In timp ce la nivel inalt IMM-urile sunt declarate emfatic „coloana vertebrala a economiei europene“ (Antonio Tajani, vicepre­sedinte al Comisiei Europene), la scara nationala intr-o serie de tari, printre care si Romania, acestea au ajuns sa genereze masiv somaj, blocate fiind de incapa­citatea derularii activitatii, ca urmare a crizei de lichiditati din economie.

Oferta scazuta, cerere timida

Pomparea miliardelor de euro de la bugetele statelor membre in conturile bancilor private afectate nu doar de recesiune, ci si de managementul neper­formant, care nu poate fi in niciun caz imputat unor factori externi, nu a avut ecoul asteptat in economia reala.  La nivelul Uniunii Europene, in primul trimestru din 2010, bancile au fost  zgarcite in acordarea de imprumuturi si linii de creditare catre  companii, iar costurile asociate au continuat sa se mentina ridicate.  Procentul institutiilor bancare care au raportat o inasprire a creditarii (fata de cea deja existenta)  in primele luni ale anului in curs este de 3%. Cea mai dezavantajata categorie de clienti o constituie intreprinderile mici si mijlocii, in cazul carora creditarea a scazut cu 4%, comparativ cu firmele mari, in cazul carora declinul a fost de 3%. Bancile isi justifica prudenta extrema in finantarea afacerilor prin expectatiile pesimiste in ceea ce priveste evolutia economiei europene si a economiilor nationale in urmatoarea perioada, pre­cum si prin incapacitatea previzionarii riscurilor pe termen mediu si lung. Cat despre viitorul apropiat, inasprirea cre­ditarii se va mentine la aceleasi cote, chiar daca bancherii estimeaza o cre­ste­re cu 21% a cererii din partea com­pa­niilor.

Cererea de finantare din partea mediului privat reflecta, de asemenea, expectatiile generale privind evolutia economiei. La nivelul celor 27 de state membre, apetitul pentru credite de investitii a scazut in primele trei luni ale anului cu 13%. Este un declin mai mare cu 5% fata de cel din ultimul trimestru din 2009 si cu 20% fata de primul tri­mestru al aceluiasi an. Cererea de cre­ditare a inregistrat un reviriment serios pe ambele categorii de clienti: cu 18% mai putin pentru firmele mari si cu 9% pen­tru intreprinderile mici si mijlocii.
 

Romania urmeaza trendul general

Procentul creditelor in euro nou acordate firmelor, entitatilor nefinan­ciare de catre bancile private de pe piata romaneasca a inregistrat o scadere in martie 2010 fata de aceeasi perioada a anului trecut, de la un total de 6,75% la 5,97%. Aceasta scadere a fost con­semnata pe toata linia: credite pana la un an - de la 6,65% la 5,86%; credite acordate pe o perioada intre unu si cinci ani -  de la 7,31% la 5,63%; credite pe mai mult de cinci ani - de la 6,82% la 6,7%. Acelasi fenomen si in cazul creditelor nou acordate, in moneda nationala, cu mentiunea ca scaderea de la an la an este mai abrupta: total in martie 2009 -  19,11%, total in martie a.c. - 13,33%; cre­dite pe un an: 19,59% martie 2009, fata de 12,82% martie a.c.; credite pe o peri­oada de 1-5 ani: 19,17%, fata de 13,98%; credite pe mai mult de cinci ani: 17,89%, fata de 13,92%.

O imagine despre cererea de credite din economia autohtona ofera Buletinul de Conjunctura al Bancii Nationale a Romaniei. Conform acestuia, limitarea activitatii  companiilor este cauzata, printre altele, de oferta costisitoare a bancilor - ratele ridicate ale dobanzilor bancare, corelata cu evolutia defavora­bila a cursului de schimb. 

Profilul clientului de succes

In pofida declaratiilor propagan­distice si indiferent de constrangerile impuse creditarii, bancile sunt mai atrase de clientii companii mari (ca cifra de afaceri si numar de angajati), decat de intreprinderile mici si mijlo­cii. Este valabil pentru intre­gul sistem bancar european, nu doar pentru cel romanesc. Firmele cu mai putin de 10 angajati si/sau cifra de afaceri mai mica de 2 milioane de euro/an au avut mai putine sanse in anul care a trecut de a obtine credite importante, si chiar si micro­credite (mai putin de 25 de mii de euro). Spre exemplu, in timp ce majoritatea com­paniilor cu cel putin 50 de angajati care au solicitat si obtinut un credit bancar in ultimii doi ani au imprumutat peste 100 de mii de euro, doar o cin­cime din creditele acordate IMM-urilor s-au situat la acest nivel.