In ultimele doua decenii nu s-a facut aproape nicio investitie pe banii sta­tului, marii fermieri utilizand banii proprii pentru a-si iriga productia. Abia cu o luna in urma a demarat primul program cu fonduri europene pentru modernizarea sistemului de irigatii.

In urma cu 20 de ani, sistemul de irigatii din Romania se intindea pe trei mi­­lioane de hectare. Astazi mai sunt udate doar 200.000 dintre acestea, iar problema finantarii unei astfel de ope­ra­tiuni este mai acuta ca niciodata.

S-a vazut acest lucru si  la prima sesiune de de­pu­nere de dosare pentru obtinerea de fon­duri europene, „setea“ agricul­to­rilor a iesit la iveala: s-au cerut 904 milioane de euro peste intreaga alocare finaciara des­ti­nata perioadei 2007-2013.

Jaf generalizat, cu complicitatea autoritatilor

Au trecut doua decenii in care un mare jaf generalizat a lasat Romania fara sistem de irigatii. Prin­tre uzine, in mijlocul oraselor, blocuri comu­niste si CAP-uri, acest sistem a reprezentat un mare ajutor pentru agricultura. Insa ime­diat dupa Revolutie au fost lasate de izbeliste, asa ca a inceput furtul de dale si de conducte. Iar ceea ce nu s-a furat a ruginit la marginea tarlalei.

Statisticile arata ca in urma cu 20 de ani peste trei milioane de hectare de te­ren erau irigate. In prezent, sub 200.000 de hectare ajung sa fie udate artificial. Multe dintre aceste suprafete sunt rodul investitiilor privatilor.

In localitatea Trifesti din Iasi, fer­mie­rul Vasile Lungu a investit intr-una dintre cele mai moderne unitati agricole din judet. A pus accentul pe extinderea in suprafata, dar in ultimii ani a mers pe calitate. Prioritar este sistemul de irigatii, care il poate feri de pagubele produse de seceta. „Sistemul de irigatii a fost construit in 1985 si nu s-a distrus in totalitate. Am reusit sa reparam, iar acum irigam cu apa din Prut 1.000 de hectare de teren“, precizeaza Vasile Lungu, presedintele Asociatiei Agricole Trifesti. Alaturi de vechiul sistem de irigatii, bazat pe canale, la ferma s-a investit si in dispozitive moderne. Astfel, o instalatie mobila lunga de 800 de metri poate uda, in sase zile, 150 de hectare de teren, asi­gurand o „ploaie“ de 30 de litri pe metru patrat. Sistemul a fost cumparat in 2004 si a costat 165.000 de dolari.

Interesant este ca si toate cele 12 hec­tare de vie sunt irigate printr-un sistem de picurare. Sistemul de irigatie are 50 de kilometri si numara 100 de mii de „picuratori“. De trei ani a fost infiintata si o livada, care ocupa 25 de hectare. Cand pomii vor fi pe rod, va fi construit si sistemul de irigare prin picurare si pentru livada.

Interesant este ca niciun ban nu a venit de la stat sau de la vreo institutie euro­peana. De altfel, Vasile Lungu a facut un pro­iect pentru un credit de la Banca Mondiala prin care sa-si moder­nizeze sistemul din fer­ma proprie, dar care a fost pierdut pe ultima suta de metri din cauza birocratiei.

Apar primele proiecte cu bani de la UE

Cazul de la Trifesti este unul fericit, dar, avand in vedere infrastructura care s-a distrus, acest tip de agricultura ar fi trebuit sa existe la nivelul intregii tari. Oficialii ridica din umeri, dar se bucura sa declare ca au aparut primele fonduri europene pentru modernizarea sistemu­lui de irigatii. „Cei care vor sa refaca sistemul de irigare pot accesa fonduri europene. Daca schimba pompele din anii ’60 isi acopera valoarea subventiei. In conditiile actuale asta este solutia“, ne-a explicat Eugen Ticau, directorul coordonator al Directiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala Iasi.

Practic, este vorba despre Masura 1.2.5 - imbunatatirea si dezvoltarea infra­structurii legate de dezvoltarea si adap­tarea agriculturii si silviculturii. Prima sesiune de depunere de proiecte a avut deja loc, in perioada 15 martie-15 aprilie, si a aratat inca o data dispera­rea, dar si „setea“ de bani a agriculto­rilor romani. Un numar-record de dosare a ajuns pe masa evaluatorilor de la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), unde s-au primit nu mai putin de 870 de cereri de finantare conforme, cu valoarea totala de 923,50 milioane de euro. Trebuie men­tio­nat ca aceasta suma este destinata pentru am­be­le submasuri: moder­nizarea irigatiilor, respectiv silvicultura.

Cea mai mare parte a banilor sunt solicitati pentru irigatii: 719 cereri de finantare conforme, cu valoare totala de 708,42 milioane de euro. Dintre acestea, numai in Moldova au fost depuse 157 de proiecte.

Sumele, epuizate de la prima sesiune de depunere de proiecte

Vestea neplacuta este ca banii au fost prea putini raportat la nevoile fermieri­lor. Alocarea financiara a Masurii 1.2.5 este de 604 milioane de euro, mult mai putin decat au cerut fermierii romani in prima sesiune de depunere de proiecte. Agri­cul­torii au facut proiecte pentru cu 300 de milioane de euro mai mult decat ne-a oferit UE. Teoretic, banii ar fi trebuit sa fie cheltuiti pana in anul 2013, dar alo­carea financiara s-a epuizat de la prima „tragere“.

Cine pot fi beneficiarii

Pentru submasura 1.2.5.a,  destinata mo­dernizarii sistemului de irigatii, bene­ficiari sunt fie unitatile admini­strativ-te­ri­­toriale detinatoare de terenuri agricole sau de infrastructura de acces la exploa­ta­tiile agricole, fie Asociatia de Dezvol­tare Intercomunitara (ADI) detinatoare de terenuri agricole sau de infra­struc­tura de acces la exploatatiile agricole, pre­cum si organizatiile sau federatiile de uti­litate publica ale proprietarilor sau detinato­ri­lor de terenuri agricole. „Preci­zam ca ace­ste organizatii si federatii de organizatii de imbunatatiri funciare sunt persoane juridice de utilitate publica, fara scop patrimonial, ce se constituie si functio­nea­za in conformitate cu Legea nr. 138/ 2004 a imbunatatirilor funciare si care administreaza, intretin si repara infra­struc­tura de imbunatatiri funciare in inte­resul membrilor acestora“, ne-au precizat intr-un comunicat reprezen­tan­tii APDRP.