Veniturile din dobanzi vor fi impozitate, pentru ca guvernul sa creasca incasarile la Bugetul de stat, asa cum s-a angajat fata de FMI. De asemenea, guvernul vrea ca ANAF sa se concentreze asupra persoanelor fizice cu venituri mari si sa aiba posibilitatea sa verifice conturile bancare. Legea falimentului personal si alte initiative legislative de acest gen  nu vor fi promovate pentru a nu pune in pericol disciplina in materie de creditare.

Guvernul a decis sa largeasca baza de impozitare pentru a se conforma cerin­telor impuse de acordul cu FMI. Printre masurile care vor fi luate este si aceea de a impozita si veniturile obtinute din do­banzi. Potrivit Codului Fiscal, de la 1 ia­nu­a­rie 2009 veniturile sub forma de do­­banzi pentru depozitele la termen si/sau instru­mentele de eco­no­mi­sire erau neimpo­za­bile. Practic, romanii care au bani la banci vor plati de acum inainte statului 16% din dobanzile inca­sate.

Analistii nu cred ca masura guver­nu­lui va influenta semnificativ economi­si­rea. „Cei care au de economisit vor con­tinua sa economiseasca. Efectul va fi mic, pentru ca nu exista alternativa in mo­mentul acesta“, ne-a declarat Matei Paun, Managing Partner BAC Investments. In opinia acestuia, impozitarea dobanzilor este o decizie corecta, deoarece se elimina o discriminare. In acest moment, do­ban­da medie la plasamentele in lei este in jur de 8% pe an. Aplicarea impozitului de 16% la acest venit scade castigul la aproximativ 6,5%. Daca luam in calcul si faptul ca rata inflatiei este de 4,3%, rezulta ca, in termeni reali, castigul din instrumentele de eco­nomisire va fi de aproximativ doua pro­cente pe an.

Efect redus asupra deficitului

Potrivit datelor BNR, in luna martie valoarea depozitelor in moneda nationala constituite de populatie era de aproape 47 de miliarde de lei. La a­cea­sta suma se obtine un ca­stig lunar din dobanzi de 315 milioane de lei. De ase­menea, sumele din depo­zi­tele in valuta se ridicau la echi­valentul a 28,3 mi­liarde de lei. Cum do­ban­da medie economisita pen- ­tru euro este de aproxi­ma­tiv 3% pe an, rezulta ca va­loa­rea casti­gu­rilor lunare obtinute din dobanzi este de 70,8 milioane de lei. Apli­cand un impo­zit de 16%, statul ar ca­stiga in total aproape 62 de milioane de lei, respectiv 50,4 milioane de lei la depo­zitele in lei si 11,3 milioane de lei la de­pozitele in valuta. Calculat anual, bugetul consolidat ar avea un surplus de peste 430 de milioane de lei (in jurul a 100 de milioane de euro), daca masura ar fi in­­tro­dusa de la 1 iunie. Acea­sta suma ar fi sufi­cien­ta pentru a reduce defi­citul bu­getar cu numai 0,09% din PIB. Romanii au pre­ferat de la ince­putul crizei economice sa-si pastreze ba­nii la banci decat sa-i inve­steasca. Pe par­cursul anului 2009, va­loarea depozi­telor popu­latiei, atat in lei, cat si in valuta, a crescut cu peste 26 de miliarde de lei. In primul trimestru din acest an, depozitele in valuta au in­registrat o scadere de aproa­pe doua miliarde de lei, in timp ce sumele eco­nomisite in lei au crescut cu peste patru mi­liarde de lei.

Falimentul personal a fost „interzis“

Criza economica a determinat o sca­dere a veniturilor la Bugetul de stat, care a fost accentuata de incapacitatea orga­nelor fiscale de a colecta eficient taxele si im­pozitele. Guverul isi propune sa crea­sca veniturile si printr-un control sporit al marilor contribuabili, pentru care cadrul de reglementare a fost aprobat in luna aprilie. A doua etapa a acestui plan consta in concentrarea pe persoanele fizice cu venituri mari si dezvoltarea de meto­do­logii de control indirecte, care sa com­pleteze actualele metode de determinare a veniturilor. In acest sens, Codul Fiscal si Codul de Procedura Fiscala vor fi modi­ficate, pentru ca ANAF sa poata avea acces la evidentele bancare si ale partilor terte. Definitiile venitului vor fi revizuite pen­tru a da posibilitatea impunerii venitu­rilor provenite din orice sursa neexcep­tata de lege. De asemenea, va fi intarita obli­gatia de declarare a veniturilor. Sistemul bancar este apreciat de guvern si de FMI ca fiind solid, insa au fost prevazute cateva ma­suri pentru a preveni o even­tuala punere in pericol a acestuia. Astfel, gu­ver­nul isi asuma respon­sabilitatea de a nu pro­mova initiativele le­gi­sla­tive care pot pune in pericol stabilitatea financiara, cum este proiectul Legii insol­vabilitatii personale, deoarece acestea ar pune in pericol disciplina in materie de creditare.  Legea falimentului personal ar fi trebuit sa vina in sprijinul persoanelor fizice care nu isi mai pot plati ratele la banci, de­oa­rece li s-au diminuat ve­ni­turile.