Un nou an aduce noi planuri pentru zona peninsulara a Constantei. Reabilitarea cartierului istoric este un proiect care treneaza de mai multi ani din cauza lacunelor legislative si a lipsei banilor, dar nu a fost niciodata abandonat de autoritati. Expertii angajati de municipalitate aduc in discutie, o data la cateva luni, noi proiecte menite sa transforme peninsula intr-una dintre cele mai importante atractii turistice ale Constantei. A fost bazarul oriental, piramida din sticla din Piata Ovidiu si acum este in proiect tunelul rutier subteran, care urmeaza sa fie conectat cu viitoarea sosea de coasta. 

Primaria Constanta a inceput demer­surile pentru reactualizarea PUZ-ului partii vechi a orasului, cuprinsa intre faleza cazinoului, Poarta 1, faleza Por­tu­lui Tomis, faleza plajei Modern si bulevardul Ferdinand, procedura fiind, in prezent, in faza obtinerii avizului de mediu. De intregul proiect a fost anga­jata sa se ocupe firma SC Expaco SRL din Bucuresti. Majoritatea cladirilor din zona veche a Constantei se afla intr-o stare avansata de degradare, fiind afectate nu doar de trecerea timpului, dar si de bombardamentele aeriene din 1941 si de seisme. Datele oficiale arata ca, din fondul de constructii existent in 1940, 20% au fost distruse sau demo­late, 40%-45% se afla intr-un stadiu avan­sat de degra­dare, necesitand inter­ventii urgente cu lucrari de consolidare si reparatii capitale. De cealalta parte, aproximativ 35%-40% se afla intr-o stare mai buna, insa necesita reparatii curente, intrucat cele mai multe dintre ele au fost realizate dupa 1960, avand ca destinatie spatii de birouri cu regim de inaltime P-3-4E. Dupa mai multe luni in care au studiat indeaproape zona, specialistii au prezentat autoritatilor locale un plan de masuri urgente care trebuie aplicat in vederea conservarii patrimoniului istoric si cultural din zona, dar si in vederea reintroducerii peninsulei in circuitul turistic, avand in vedere apropierea de Dana de pasageri a Portului Constanta, unde vin anual mii de turisti din toate colturile lumii, si de statiunea Mamaia. In primul rand, specialistii recomanda protectia si punerea in valoare a resursei culturale a zonei si stoparea fe­no­menelor de de­gra­dare a fondului cons­truit istoric. In plus, alesilor locali le-a fost recomandata impunerea unui re­gim de inaltime care sa nu depaseasca ni­velul cladirilor isto­rice din zona cu permiterea amplasarii unor accente de inaltime exclusiv in extremitatea vestica a zonei, pe valea portului comercial unde se afla in constructie un centru comercial. Pro­iectul mai vizeaza modernizarea infra­structurilor edilitare, redefinirea siste­- mului de circulatii si refacerea covorului asfaltic, amenajarea de spatii publice (iluminat stradal, spatii verzi, puncte de belvedere), punerea in valoare si prote­jarea siturilor arheologice si restaurarea cladirilor din patrimoniul istoric.

1.629.000 de lei din bugetul local pentru proiectarea soselei de coasta

In aceste conditii, daca autoritatile locale vor face rost de bani pentru punerea in practica a masurilor cuprinse in proiect, in zona peninsulara a Constantei am putea asista la crearea unei strazi pietonale dupa modelul intalnit in marile capitale europene. Acestei artere urmeaza sa ii fie dat rolul de zona comerciala si de agrement. Se pare ca autoritatile cauta solutii pentru realizarea unei alei pietonale cat mai aproape de faleza in vederea exploatarii turistice a zonei intr-un mod cat mai eficient. Tot in ceea ce priveste regle­mentarea circulatiei rutiere in zona in proiect este cuprinsa crearea unui sistem de parcari, subterane si de suprafata, atat in zonele limitrofe penin­sulei, cat si pe aleile ocazional carosabile, dar si realizarea unui pasaj rutier care sa traverseze intreaga arie. Tunelul va avea doua benzi de 3,50 metri pe sens si un trotuar de 1,5 metri pe ambele laturi si va fi conectat cu viitoarea sosea de coasta a Constantei, al carei proiect va reveni, in saptamanile urmatoare, pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor, pentru votul final. In paralel, soseaua se afla in procedura de avizare la Agentia Regionala de Mediu Galati. In speranta ca acest proiect va vedea, in cele din urma, lumina zilei, Consiliul Local Constanta a aprobat o suma de 1.629.000 de lei din fondul de rulment pentru proiectarea soselei de coasta.

Reabilitarea zonei istorice a orasului Constanta, care are o vechime  de 2.700 de ani si gazduieste relicve ingropate intr-un strat de 5-7 metri de la cota actuala a terenului, este un proiect care treneaza de mai multi ani. Daca la inceput reabilitarea zonei s-a impiedicat in Legea 10/2001 privind restituirea proprietatilor intrucat majoritatea cladirilor din zona au facut obiectul unor cereri de revendicare, apoi a intervenit lipsa banilor. Constienta de faptul ca bugetul local este limitat in comparatie cu amploarea lucrarilor care ar trebui realizate in zona, muni­cipa­litatea constanteana a incercat obtinerea unei finantari europene, studiul de fezabilitate in acest caz afandu-se deja intr-un stadiu avansat. Directorul Directiei Programe si Dezvoltare din cadrul Primariei Constanta, admi­nis­tratorul delegat al Zonei Metropolitane Constanta, Ani Merla, sustine ca se doreste, in vederea facilitarii obtinerii investitiei,  realizarea unei conexiuni intre cele doua zone turistice ale Constantei, respectiv Portul turistic Tomis si statiunea Mamaia.

Zona Metropolitana Constanta, declarata pol de crestere la nivelul regiunii de Sud-Est, are dedicate pentru proiecte 92 de milioane de euro din fonduri europene, o parte din acesti bani fiind pusi deoparte, inca din 2008, pentru reabilitarea zonei pensinsulare, care, potrivit primelor estimari, ar avea nevoie de peste 30 de milioane de euro.

Finantare prin Programul URBAMECO

Finantarile pot fi accesate prin Progra­mul URBAMECO, parte a strategiei de dezvoltare Urbact II. Timpul a trecut insa si procedura a batut pasul pe loc. Reamintim ca, in luna mai 2008, mai multe proiecte arhitecturale privind reamenajarea si sistematizarea turistica a Pietei Ovidiu din zona peninsulara a municipiului Constanta au fost supuse consultarii publice la Muzeul de Arheo­logie Constanta, dar totul s-a oprit la acest stadiu. Atunci, in concursul de solutii arhitecturale au intrat sapte firme de specialitate, ale caror solutii au fost analizate de un juriu format din reprezentanti ai Ordinului Arhitectilor din Romania, specialisti in istorie, arheologie si urbanism.