Sistemul clientelar, incompetenta sau chiar reaua-vointa a auto­rita­tilor, precum si criza eco­no­mica sunt cativa dintre factorii care au condus Romania pe unul dintre ultimele locuri la capitolul absorbtie de fonduri europene. Depoli­tizarea agentiilor de plati sau cel putin cu administratori de fonduri aflati deasupra influentei politice este una dintre solutiile pe care euro­parlamentarul Catalin Ivan le vede pentru a iesi din acest cerc vicios. In cazul in care Romania nu isi pune la punct sis­temul de administrare a fondurilor comunitare, risca sa piarda in jur de 16 miliarde de euro, crede eurodeputatul roman.

„Financiarul”: Care sunt factorii care au condus, pentru prima oara in ultimii ani, la blocarea fondurilor europene pentru Romania si care credeti
ca vor fi consecintele?
Catalin Ivan: Romania se confrunta de mai multa vreme cu trei probleme majore privind absorbtia fondurilor euro­pene in general: criza economica, incompetenta administratiei si sistemul clientelar, amplificat dupa alegeri. Daca prima parte ar fi o problema pasagera, celelalte doua s-au dovedit a fi probleme endemice ale tarii  noastre.

Criza economica este o problema pentru ca factorii publici sau privati care doresc sa se foloseasca de fonduri euro­pene sunt supusi unor rigori destul de stricte. In primul rand, finantarea depin­de de satisfacerea unor criterii formale. Daca aceste criterii nu sunt satisfacute, finantarea poate fi retrasa, iar intr-un moment de penurie financiara poate ca ar fi normal ca nu foarte multi sa riste asa ceva.

In al doilea rand, ar putea exista si problema cofinantarii, care loveste de regula primariile din zonele sarace sau pe cele conduse de primari din partidele din opozitie, carora li s-a blocat accesul la fonduri de la buget si deci pot cofinanta mai putine proiecte.

Incompetenta sau chiar reaua-vointa a administratiei este poate cea mai grava problema pe care ar trebui sa o rezolvam in urmatorii ani. La fel cum necu­noas­terea legii nu este un argument pentru incalcarea ei, lipsa de experienta sau de cadre nu este un argument pentru incompetenta.

Sistemul clientelar este de fapt o prelungire a incompetentei adminis­tratiei, iar aceasta situatie este cat se poate de evidenta din articolele de presa care apar si nu primesc niciodata replica de la institutiile statului. Avem licitatii castigate la o anumita suma, care apoi este suplimentata „din greu”, avem nu­me­roase segmente de sosele care intra in reparatii de doua-trei ori pe an, cu alte cheltuieli din partea statului si alti bani incasati de „prietenii” sistemului din buzunarul public.

Credeti ca exista riscul ca si alte tipuri de finantari sa fie blocate si care ar putea fi cauzele pentru care Comisia Europeana sa suspende accesul la fondurile nerambursabile?
Teoretic, toate tipurile de finantari ar putea fi blocate la un moment dat. Mai ales in conditiile in care ne confruntam zilnic cu probleme morale, tehnice, etice, de competenta sau de orice alt tip. Cred ca important pentru noi este sa fim destul de prudenti incat sa minimizam riscurile.

Problema competentei guvernului nu ar trebui sa fie un factor de blocaj pentru absorbtia de fonduri europene. In Occident, fondurile comunitare nu sunt gestionate neaparat de catre poli­ticieni, ci de catre specialisti, iar acestia, de cele mai multe ori, nu sunt inre­gimentati politic.

Care este suma pe care Romania ar putea sa o piarda in perioada urmatoare ca urmare a gestionarii deficitare a proiectelor europene?
Este imposibil de evaluat exact. Din calculul aritmetic, daca ar fi sa nu mai primim fonduri pana in 2013, suma ar fi de 19.213,037 miliarde de euro, din
care scadem 2.711,974 deja platite, adica 16.501,090 miliarde de euro. Totusi, acest calcul este neconcludent, mai ales in conditiile in care ar putea aparea supli­mentari sau fluctuatii.

Suma de 16 miliarde si jumatate pare a fi minimul de bani pierduti in cazul in care Romania nu ar atrage nimic pana in 2013. Daca vom continua sa atragem fonduri in ritmul lent in care am facut-o pana acum, am risca sa ramanem cu aproximativ 10 miliarde de euro oferiti de Uniunea Europeana pe care noi nu i-am atras sau am esuat in a-i folosi pentru proiecte.

Ati acuzat recent ca proiectele cu finantare europeana au clientela politica. Cum se poate dovedi acest lucru si care sunt consecintele unui astfel de tratament?
Ne aflam in situatia nefericita de a nu reusi sa atragem fonduri europene pentru ca am gandit agentii nationale pentru a gestiona fonduri europene radical politizate. De la cel mai inalt nivel, la nivel regional si apoi judetean, totul se decide politic. Evaluarea proiec­telor se face politic, primarii, daca nu au culoarea politica aflata la moda, nu pot atrage fonduri europene. O stiu si ei, este o lege nescrisa. Acum PDL-ul este la putere. Daca nu esti primar PD-L poti sa iti iei gandul... Probabil ca la fel era si pe vremea PNL-ului si pe vremea PSD-ului. Nu spun ca cei aflati acum la guvernare sunt singurii vinovati. Este un sistem pe care clasa politica l-a gandit si care face rau Romaniei. Vor fi in aceste zile eva­luate proiecte depuse de primari din judetul Iasi pentru fonduri structurale, iar dupa aceea voi face o analiza. Cand se va prezenta oficial rezultatul eva­lua­rii, vom vedea atunci cate primarii PD-L sau PNL si PSD au primit finantare. Veti vedea ca totul este un calcul foarte bine stabilit la nivel national, cate proiecte sa fie finantate pe fiecare judet, cate proiecte sa fie ale puterii, cate ale opo­zitei. Pentru ca sunt convins ca vor da unul-doua proiecte si primarilor din celelalte formatiuni politice, pentru ca in felul acesta se acopera si vor putea spune ca nu este nimic politizat si ca a castigat si un primar PSD.

Pana la urma, prin aceasta politica nesanatoasa de gestionare a fondurilor europene pierdem cu totii. Este vorba de Romania, care rateaza o oportunitate foarte mare, aceea de a utiliza sume uriase nerambursabile din bani euro­peni, care ar fi putut sa scoata din criza economia romaneasca, iar pe de alta parte sa apropie mai mult tara de statele dezvoltate din Vest. Pana acum, in loc sa avem doar 2,4 la suta din fondurile europene pe infrastructura atrase am fi putut avea mai mult si ne-am fi putut lauda cu autostrazi, cu aeroporturi modernizate. Cand esti in criza pro­funda economica si te afli la distanta uriasa fata de statele din Vest nu ai cum sa te lauzi cu doar 2,4 la suta fonduri atrase pe infrastructura si sa mai ra­mai in functie ca ministru.

Ministrul Berceanu, cand a facut declaratia cu pricina, trebuia sa isi prezinte si demisia, pentru ca arata o incompetenta crasa. Nu vreau sa spun ca este vorba de rea-credinta, pentru ca nu am cum sa ii fac ministrului Berceanu un proces de constiinta. Vreau sa cred in schimb ca nu poate sa faca mai mult si sa lase pe altcineva.

Care este cea mai acuta problema legata de absorbtia fondurilor europene de catre Romania? S-a vorbit despre lipsa cofinantarii, birocratie excesiva, finantari pe criterii politice...
Este vorba despre deturnarea fon­du­rilor europene. Este mai grav decat un sim­plu calcul politic. Pentru ca, intr-ade­var, primarul care face mai multe proiecte are toate sansele sa fie reales. Este un calcul politic, dar este mai mult decat atat. Este un sistem intreg de gestionare a fon­du­rilor in interesul unor privati. Conteaza foarte mult ce primarie casti­ga proiec­tul, pentru ca la fel de important este cine castiga licitatiile de executie. Veti vedea la o analiza foarte simpla ca ple­cand de la firmele de consultanta, care au un spate un anumit om politic sau un anumit partid, pana la primaria care castiga, totul este foarte bine gestionat si nu este nimic intamplator. De aceea se intampla sa avem intarzieri foarte mari la exe­cutia si la implementarea proiec­telor, pen­tru ca sunt contestatii peste contes­tatii, nu castiga cine trebuie si atunci se reia licitatia peste sase luni si tot asa pana cand ceilalti renunta si face lucra­rea cine trebuie. Sunt insa si cazuri in care s-au pierdut bani europeni pentru ca nu a castigat cine trebuie. Si decat sa faca altcineva lucrarea mai bine nu o face nimeni. Pentru a rezolva acea­sta problema avem nevoie de admi­nistratori de fon­duri europene apolitici sau cel putin deasupra influentei si con­trolului po­litic. Cum vom reusi sa ajun­gem la o astfel de situatie? Doar cu un partid pregatit sa rupa acest cerc vicios sau cu o majoritate parlamentara care sa sfideze dorinta de acaparare a guver­nului.

Aceste probleme birocratice, precum contestatiile, pot fi rezolvate din mers, astfel ca pana in 2013 sa putem accelera ritmul de absorbtie a fondurilor. Dvs. aveti parghii in Parlamentul European astfel incat sa refacem, de exemplu, sistemul acesta al contestatiilor, care intarzie foarte mult derularea proiectelor?
Nu, eu nu am parghii in cadrul Parlamentului European pentru ca nu pot sa spun acolo problemele concrete cu care ne confruntam, pentru ca ar insemna sa dau apa la moara celor care pot sa blocheze fondurile structurale pentru Romania. In perioada de criza, cand bugetele celor 27 de state membre sunt diminuate si aflate in dificultate, sunt foarte multi care ar dori ca acesti bani care revin Romaniei si Bulgariei sa nu mai ajunga la dispozitia acestor state, ci sa ramana la dispozitia tuturor. Si atunci, daca eu merg acolo si spun ce se intampla in Romania le dau apa la moara acestora si s-ar putea ca la un moment dat sa fie si o decizie de blo­care a fondurilor pana cand se regleaza situatia. Problema este una interna si trebuie gestionata intern. Si ceea ce au facut ONG-urile cand au iesit in strada si au reclamat problemele respective este de laudat. Initiativa trebuie sa apar­tina celor din tara, care se confrunta cu problemele. Presiunea pe care noi o pu­tem pune la nivel intern poate schim­ba putin sistemul. Cred ca depolitizarea totala a agentiilor nationale de gestio­nare a fondurilor europene este impro­babila. Factorul politic va avea mereu un cuvant de spus pentru ca sunt agentii guvernamentale, iar banii sunt gestionati de guvern. Dar sa mergi pana la nivel de comuna cu politicul, sa hotarasti politic ce proiect castiga, chiar daca acestea nu sunt cele mai bune, cred ca este mult prea mult si in defa­voarea tuturor.