Pe fondul agravarii mareei negre ca­re si-a triplat, in ultimele doua zile, su­prafata in Golful Mexic, Administratia americana a decis sa inghete planul sau de relansare a forarilor petroliere offshore, anuntat la 1 aprilie. Costul opera­tiunilor de lichidare a consecintelor acestui de­zastru ecologic se cifreaza, potrivit unor estimari neoficiale, la 4,6 mld. $.

„Compania British Petroleum poarta responsabilitatea. British Petroleum sa plateasca”, a declarat presedintele Barack Obama. La doua saptamani de la explo­zia platformei Deepwater Horizon, la 20 aprilie, liderul de la Casa Alba s-a depla­sat la fata locului pentru a constata am­ploarea mareei negre - „o catastrofa de amploare si, posibil, fara precedent”, po­trivit presedintelui SUA - care a ajuns deja in apele statului Louisiana. In doua zile, pata de titei si-a triplat suprafata, pentru a atinge 10.000 km2. In statele direct amenintate - Louisiana, Alabama, Mississippi si Florida - a fost decretata stare de urgenta. In fata criticilor tot mai vehemente privind lipsa de reactie din partea guvernului federal - ceea ce Oba­ma nu a dezmintit - si a dubiilor vizand eficacitatea masurilor adoptate de BP, Washingtonul a cerut grupului britanic sa-si dubleze eforturile. „Este absolut evi­dent ca, dupa numeroasele tentative esuate de colmatare a sursei de dever­sa­re, este cazul ca BP sa-si intareasca mo­bi­lizarea pentru a stopa aceasta ma­ree nea­­gra”, a subliniat, la randul sau, se­cretarul de stat pentru securitate in­terna, Janet Napolitano. In acelasi timp, auto­ritatile au ordonat oprirea lucrului la do­ua platforme din Golful Persic, o alta fiind evacuata, ca masura de precautie.

Trei provocari majore

In acest ritm, pata de petrol ar putea atinge, din a treia saptamana a lunii iunie, nivelul-record al catastrofei din 1989 provocate de naufragiul Exxon Val­dez, in urma caruia s-au scurs 40.000 de tone de petrol brut in peri­metrul de coasta al Alaskai. Iar expertii nu sunt optimisti in privinta sanselor de stopare a mareei. Mai ales ca robotii sub­­marini deplasati in zona nu au reusit inca sa actioneze valva de securitate a celor doua puturi de evacuare. Singura speranta o constituie instalarea de catre BP a trei dispozitive speciale de pompare a petro­lului. Dar lucrarile de racordare la nava de colectare dureaza intre doua si patru saptamani. „Ne confruntam cu trei pro­vocari majore: stoparea scurgerilor de pe­trol, protejarea coastelor si pregatirea ope­ratiunilor de curatare rapida a zo­nelor afectate”, a declarat guvernatorul statului Louisiana, Bobby Jindal. El a criticat BP pentru insuficienta mijloa­celor deplasate. „Purtam intreaga res­pon­sabilitate pentru mareea neagra, ne vom onora obligatiunile”, a promis pre­sedintele director al BP, Tony Hayward. De la intrarea in vigoare a Oil Pollution Act, in 1990, lege adoptata pe fondul de­zastrului generat de Exxon Valdez, com­paniile petroliere sunt obligate sa finanteze in totalitate consecintele aces­tor accidente. Pana acum, nivelul de chel­tuieli estimat de BP se ridica la 6 mil. $ pe zi. La operatiunile din Golful Persic participa aproape 2.000 de militari si 50 de nave.