Toate eforturile europenilor de a gasi o cale general acceptabila pentru scoaterea Greciei din criza financiara au fost spulberate de agentia de notare Standard&Poor’s, care a retrogradat cu trei trepte calificativul de tara al Greciei pentru credite pe termen lung. Situatia s-a agravat odata cu revizuirea in scadere, de catre aceeasi agentie, a notei pentru Portugalia. Scenariul res­pins cu fermitate de toti liderii UE - pericolul de propagare a degringoladei - a capatat astfel o alta perspectiva. In fata peri­colului unei intrari a Greciei in inca­pacitate de plata, care ar da peste cap zona euro, sefii de stat si de guvern ai Celor 27 de state comunitare au fost convocati pentru un summit extra­or­dinar pe 10 mai. Scopul: deblocarea cat mai repede posibil a ajutorului pentru Atena, atat de asteptat de pietele finan­ciare. Dar vestea, transmisa de prese­dintele UE, Herman Van Rompuy, nu a avut darul de a cal­ma spiritele. Euro a ca­zut ieri-di­mi­neata la 1,3143 $, un nou record ne­gativ de la ince­pu­tul anu­lui, inainte de a se redresa usor, pana la 1,319 $. Efectul s-a re­simtit si pe piata petro­lului. Astfel, titeiul mar­ca WTI s-a ieftinit cu 0,59%, pana la 81,85 $/baril la Bursa din New York, in timp ce petrolul marca Brent, extras din Marea Nordului, a pierdut 0,44%, pana la 85,78 $/baril. Sur­prin­zator, aurul nu numai ca a rezistat aprecierii monedei americane, dar a crescut la 1.160 $/uncie, de la 1.149 $/uncie de marti seara.

Grecia nu dispune de timp

Decis sa stinga incendiul, prese­din­tele executivului european, José Manuel Barroso, a afirmat ca UE, Comisia si Banca Centrala Europeana (BCE) sunt „determinate sa garanteze stabilitatea zonei euro”. Mai mult, Fondul Monetar International (FMI) a declarat, la randul sau, ca este gata sa suplimenteze cu 10 mld. euro linia de credit preconizata pentru Grecia, de 15 mld. euro. Adaugand cele 30 mld. euro promise de UE, programul de sustinere se ridica astfel la 45 mld. euro. Nu se stie insa cand vor ajunge banii la destinatie. Iar Grecia nu dispune de timp: pe 19 mai, Atena trebuie sa achite 8,3 mld. euro in cadrul obligatiunilor sale finan­ciare, din totalul de 54 mld. euro de care are nevoie pana la sfarsitul anului. Franta
s-a angajat cu 6,3 mld. euro, Italia cu 5,5 mld. euro. Pro­blema este ca fon­durile nu pot fi deblo­cate decat in con­for­mitate cu legis­latia fiecarui stat din zona euro. Daca la Paris, Italia sau Berlin se lucreaza deja la acest aspect, sunt mul­te tari care au pastrat deocamdata tacerea. Potrivit unor ultime estimari neoficiale, pentru a depasi impasul in care se afla, Grecia ar avea nevoie de minimum 70 mld. euro. Fara surpriza, dobanda obligatiunilor grecesti pe 10 ani si-a continuat ascen­siunea, depasind succe­siv pragul de 10%,  pe cel de 11%, pentru prima data pentru o tara din zona euro.

De parca nu erau suficiente toate aceste semnale negative, expertii Standard&Poor’s au au estimat ieri ca, in cazul in care Grecia intra in incapacitate de plata, detinatorii de obligatiuni emise de statul elen vor pierde 200,6 mld. euro. Potrivit datelor existente, aproximativ 85% din datoria externa a Atenei revine bancilor din zona euro, cele mai expuse fiind institutiile franceze. Comentand, BBC aprecia ca, daca lucrurile vor evolua in acest sens, UE va fi nevoita sa acorde bancilor nationale noi ajutoare.

Germania crede ca nu va recupera banii

In acelasi timp, presedintele Institu­tului pentru Studii Economice al Ger­maniei (IFO), Hans-Werner Sinn, a avertizat ca Grecia nu va fi niciodata capa­bila sa ramburseze ajutorul finan­ciar al Germaniei, de 8,4 mld. euro, din cadrul mecanismului european de sustinere. Atena „nu va fi in  masura sa promoveze o politica stricta si riguroasa, dar care este atat de necesara”, a spus expertul. Intr-un final, a adaugat el, „se va cere anularea datoriei Greciei”. Sinn, care este unul dintre consilierii guver­nului de la Berlin, a cerut Cabinetului cancelarului Angela Merkel sa nu se lase „hartuit de tari straine care se confrunta, la randul lor, cu probleme”. „Suntem cel mai mare contributor. Noi trebuie sa asiguram 27% din totalul mijloacelor, desi bancile germane nu se regasesc printre cele mai afectate”, a afirmat Sinn. In acest context, presedintele UE a precizat ca „nu se pune problema unei restructurari a datoriei Greciei”, care a atins 12,7% din PIB.