Acordarea statutului de Capitala Culturala Europeana a adus Sibiului nu numai faima, dar si bani, plus relansarea turismului. Notorietatea a avut pretul ei: in 2007, sibienii au trebuit sa se deprinda cu preturile impuse de statutul de oras turistic, la care s-a adaugat aglomeratia.

Sibiul ocupa acum locul 19 in topul celor mai vizitate orase pentru turismul cultural, devansand localitati cu nume sonore precum Bruxelles, Riga, Helsinki, Copenhaga, Stockholm sau Rotterdam. Travel Daily News, unul dintre cele mai vechi portaluri de stiri de calatorie din lume, a dat publicitatii rezultatul unui sondaj realizat in opt tari, iar la intrebarea ce zone au vizitat sau si-ar dori sa vada, mii de oameni au raspuns ca destinatiile lor favorite sunt Roma si Paris, care si-au consolidat pozitiile in topul realizat anul trecut. Pe locurile urmatoare in preferinte se afla, in ordine, Florenta, Atena si Londra.
Potrivit portalului de calatorie Travel Daily News, Sibiu - Hermannstad se afla pe locul 19 si a cunoscut notorietatea datorita statutului de Capitala Culturala Europeana in 2007. Interesant este faptul ca Luxemburg, care a fost partener al Sibiului in acest program de mare anvergura, ocupa doar locul 24 in top. Sibiul a devenit astfel, in timp-record, un oras romanesc extrem de cunoscut in Europa.

Romania si Luxemburg, primul parteneriat cultural de asemenea anvergura

Incepand de anul trecut, capitalele culturale europene vor cupla cate un oras din tarile Europei Occidentale la cate un oras din tarile central si est-europene, iar Romania a fost prima tara care a participat la o astfel de infratire culturala, in vreme ce Bulgaria, spre exemplu, este programata pentru 2017. Bugetele alocate unor astfel de programe culturale se situeaza intre 6 si 60 de milioane de euro, majoritatea banilor fiind publici. Programul Capitala Culturala Europeana a fost initiat de Consiliul de Ministri ai Culturii ai Comunitatii Europene in 1985, la initiativa Melinei Mercouri, ministrul grec al culturii, fiind conceput cu scopul de a apropia popoarele Europei si de a celebra contributia oraselor la dezvoltarea culturii. Nominalizarea zonelor se desfasoara dupa principiul rotatiei, ceea ce inseamna ca fiecare dintre tarile membre ale Uniunii Europene pot propune una sau mai multe capitale culturale in anul stabilit pentru fiecare in parte, prin rotatie. Nominalizarile sunt examinate de un juriu independent, format din experti in domeniul cultural, juriu compus din doi membri nominalizati de Parlamentul European, doi numiti de Consiliul Europei, doi reprezentanti ai Comisiei Europene si un membru nominalizat de Comitetul Regiunilor.

Proiectele au fost propuse de 301 operatori culturali

Sibiul a fost desemnat Capitala Culturala a Europei pe 27 mai 2004, in urma votului final al Consiliului de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana, impartind titlul cu Luxemburg.
Programul "Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007" s-a aflat sub patronajul presedintiei si a fost realizat de Asociatia "Sibiu-Capitala Culturala Europeana 2007" in colaborare cu Primaria, Consiliul Judetean si Ministerul Culturii si Cultelor, cu sprijinul guvernului si al Comisiei Europene. Proiectele au fost propuse de un numar de 301 institutii publice de cultura, de invatamant, centre culturale, institute culturale ale ambasadelor straine in Romania, ONG-uri nationale si internationale, edituri, consulate, societati comerciale si persoane fizice.

800.000 de turisti si 2.000.000 de spectatori

In 2007 au avut loc la Sibiu 337 de proiecte culturale finantate de institutii si organizatii culturale din tara si din lume, insumand nu mai putin de 2.062 de evenimente artistice de teatru, pictura, muzica, proiectii de filme, dans, literatura, arhitectura, arta contemporana si gastronomie, desfasurate in 380 de zone. Evenimentele incluse in Programul Sibiul 2007 s-au desfasurat sub sloganul "Un oras al culturii - un oras al culturilor".
Potrivit organizatorilor, valoarea finantarilor pentru proiectele culturale a fost de aproximativ 13.400.000 de euro, suportate de Primaria Municipiului Sibiu - aproximativ 8.200.000 de euro pentru 215 proiecte, Consiliul Judetean Sibiu - aproximativ 450.000 de euro pentru 21 de proiecte, Asociatia "Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007" - 7.500 de euro pentru doua proiecte, Ministerul Culturii si Cultelor - aproximativ 3.400.000 de euro pentru 99 de proiecte si Comisia Europeana, care a contribuit cu 1.400.000 de euro pentru evenimentele de inchidere.
In urma statisticilor realizate, numarul turistilor care au venit in 2007 la Sibiu, reprezentat in procent de 40 la suta de straini, se ridica la aproximativ 800.000, adica o dublare fata de 2006 si triplu fata de 2005. Este foarte greu de stabilit suma totala care a intrat anul trecut in buzunarele sibienilor proprietari de hoteluri, pensiuni, restaurante sau terase, insa cei implicati vehiculeaza un total care se invarte undeva in jurul a 300 de milioane de euro.
Primarul Sibiului, Klaus Johannis, sustine ca evenimentul cultural al anului trecut a revigorat Sibiul si a relansat potentialul turistic al orasului.
In 2008, capitale culturale ale Europei au fost desemnate Stavanger (Norvegia) si Liverpool (Anglia).

Oras european - preturi europene

Sibiul a fost inclus ca destinatie in mai toate ofertele turistice puse la dispozitie de agentii, in acest fel explicandu-se numarul mare, de aproximativ 350.000, de straini veniti anul trecut de peste hotare sa viziteze orasul.
Zona s-a dezvoltat simtitor in ultimul an, iar afaceristii cu fler si-au investit banii inca din 2006 in hoteluri, vile, pensiuni agroturistice sau restaurante. Cum era de asteptat, preturile au explodat si la produsele alimentare, un banal covrig ajungand la 2 lei, o punga cu 250 de grame de popcorn se vindea cu 6 lei, o sticla cu apa de 0,5 litri costa 6-7 lei, iar cea mai ieftina bere era 6 lei.
Pretul unei nopti de cazare la hotel, cu mic dejun inclus, a variat intre 50 si 150 de euro, in functie de zona si, implicit, de confort. Cele mai la indemana au fost pensiunile agroturistice situate la 15-20 de kilometri departare de oras, care au practicat, in medie, preturi de 30 de euro/noapte. Turistii straini au fost de-a dreptul incantati de aceste zone, unde li se punea la dispozitie, contra catorva euro in plus, si o plimbare in caruta, un foc de tabara ori o masa ardeleneasca pe cinste, cu tuica, slana si ceapa.
Restaurantele si-au majorat si ele preturile simtitor, iar in preajma evenimentului, afaceristii au fost intr-o goana nebuna dupa zone in care sa-si deschida orice, de la puburi de fite pana la o banala terasa cu bere si mici.
Galeriile de arta si magazinele de suveniruri au scos la vanzare picturi, icoane pe sticla, oua pictate, vesminte traditionale si obiecte de ceramica, la preturi duble fata de 2006. Nu mai vorbim despre firmele care au reusit sa obtina dreptul de a folosi in scopuri comerciale sigla oficiala a Capitalei Culturale Europene, care se gasea inscriptionata pe tot feluri de produse - pixuri, sepci, brelocuri, tricouri, cani, odorizante auto, magneti de frigider sau umbrele -, firmele concesionare avand obligatia de a plati zece la suta din incasari organizatorilor.
Nici muzeele nu au lasat stacheta mai jos, privitorii fiind nevoiti sa scoata din buzunar cel putin zece lei pentru asta, la fel ca pentru o piesa de teatru.
Sibiul a atras atentia a 55 de milioane de europeni

Cei doua milioane de spectatori au avut ce vedea anul trecut, iubitorii de muzica admirand live trupele Europe, Reamonn sau Prodigy, ca sa nu mai vorbim despre reprezentatia pirotehnica de exceptie a celebrei Groupe F. Cel mai scump proiect teatral, de 180.000 de lei, a fost "Faust", piesa pusa in scena de Silviu Purcarete intr-o hala dezafectata de 1.500 metri si cu o distributie de 85 de persoane. Organizatorii sustin ca 80 la suta dintre romani au aflat despre programul "Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007" datorita mediatizarii excesive, televiziunea fiind principala sursa de informare (92,72%), iar Sergiu Nistor, comisarul acestui program din partea Ministerului Culturii si Cultelor, a afirmat ca 55 de milioane de europeni au cunoscut evenimentul care s-a desfasurat la Sibiu. In urma unui sondaj CURS comandat de MCC, 40 la suta dintre cei care au vizitat orasul au venit anul trecut pentru prima data la Sibiu, in vreme ce 8% se aflau in oras a patra oara. 26,63% dintre turisti au fost convinsi sa se alature manifestarii pentru a vedea concertele, iar un procent de 20% pentru spectacolele de teatru. Estimarile arata ca, in 2007, Sibiul a castigat de pe urma statutului de capitala culturala europeana aproximativ 300 de milioane de euro, iar organizatorii sunt convinsi ca notorietatea de care se bucura orasul va convinge turistii sa puna Sibiul in topul destinatiilor favorite.