Criza financiara a afectat serios piata autohtona a florilor, nivelul vanzarilor coborand aproape cu 50% comparativ cu cel inregistrat anul trecut si cu peste 400% fata de nivelul din 2007. Comertul cu flori practicat in piete, la coltul strazii, in chioscuri improvizate sau in ma­ga­zine moderne continua sa aduca statului pierderi de milioane de euro anual, piata de profil fiind in proportie de 80% una nefiscalizata.

Daca in 2007 romanii cheltuiau anual peste 200 de milioane de euro pentru a oferi flori doamnelor si dom­nisoarelor, anul trecut, incasarile flora­rilor au fost sub 50 de milioane de euro, iar trendul descrescator se men­tine si anul acesta.

Principalul vinovat: statul si legile permisive

Potrivit prese­dintelui Asociatiei Flora­rilor din Romania (AFR), Florin Geor­gescu, „in statistica noastra se vin­deau anul trecut, numai in Capitala, sapta­manal, peste 300.000 de fire, iar acum se mai vand doar 150.000, iar la nivel natio­nal scaderea pietei este similara”.

Piata autohtona a florilor ramane si astazi una necontrolata, functionala doar in baza Legii 50/1991, majoritatea comerciantilor din acest palier economic derulandu-si activitatea doar in baza PFA-urilor (persoana fizica autorizata), evitand astfel taxele si impozitele impuse de stat societatilor comerciale.

Asadar, o analiza simpla a acestui business arata ca pierderile anuale ale statului sunt de ordinul milioanelor de euro, florarii platind anual doar o taxa minima de 2.000 de lei.

Spre exemplu, in Bucuresti, sub 20% din cele 1.200 de puncte de vanzare de flori existente in prezent au si case de marcat. „La nivel national nu este inca reglementat comertul cu flori si asistam la o economie haotica, functionala dupa regulile impuse de catre primarii, si consider ca se impune imbunatatirea Legii 50/1991, care sa duca la trans­for­marea tarabelor, a masutelor si a chio­scurilor improvizate in chioscuri mo­- derne cu aer conditionat, curent elec­tric si case de marcat”, sustine pre­sedintele AFR. In opinia acestuia, „regle­mentarea pietei florilor ar putea sa aduca numai la bugetul PMB apro­ximativ 100.000 de euro anual din inchi­rierea domeniului public, la o chirie de 100 de euro pentru fiecare chiosc”.

Georgescu a adaugat ca „am initiat un proiect de hotarare la nivelul Capi­talei privind modelul chioscurilor si chiria aferenta terenului ocupat de acestea, iar acest proiect este deja trimis spre apro­bare Consiliului General”.

Primavara, apogeul vanzarilor

Anul trecut, din vanzarea tranda­firilor, a orhideelor sau a crinilor, florarii au incasat estimativ 48 de milioane de euro, de patru ori mai putin decat in anul 2007. Pe langa pierderile obisnuite de 15% pe care le inregistreaza din ofilirea florilor, ei par sa cuantifice in prezent un profit lunar de doar 500 de euro, in timp ce in urma cu trei ani castigul net declarat verbal de acestia „nu cobora lunar sub 2.000 de euro”. Statistic, pentru florari cel mai impor­tant anotimp ramane primavara, cand inregistreaza si cel mai ridicat volum al vanzarilor, de peste 60%. Daca in fiecare toamna afacerea florarilor coboara la 25%, cele mai „triste” anotimpuri raman vara si iarna. „In perioada verii, unul din factorii care conduc la scaderea sem­nificativa a vanzarilor este dat de pe­rioada concediilor, dar si de lipsa din calendar a sarbatorilor religioase, iar in iarna asistam la un aspect relativ simil­ar”, explica Georgescu ritmul anual al vanzarilor. Totodata, cele mai cautate si, evident, cele mai vandute flori raman trandafirii, cu un procent estimat la 40% din totalul pietei, la preturi angro intre 3 si peste 10 lei, in functie de carac­teristicile florii (culoare, provenienta sau lungimea tijei). In acest top al prefe­rintelor, romancele se mai lasa cucerite in special de florile de sezon (ghiocei, zambile sau lalele), de frezii si crizan­teme (20%), dar si de orhidee, procentul aici fiind mai scazut (10%), cauza fiind pretul piperat. Spre exemplu, un singur fir Orchidaceae Phalaenopsis poate depasi 60 de lei.

In ceea ce priveste profilul cum­paratorului, „constanti sunt cei cu varste cuprinse intre 30 si 50 de ani si in special familisti”, sustine Geor­gescu.

Brokerul de flori, salariu de 15.000 de euro

Pe piata romaneasca, majoritatea florilor provin din Olanda (60%), Dane­marca si Spania (10%), Italia in proportie de 20%, restul fiind culese din Turcia, Grecia si foarte putin din Romania.

„In tara noastra, costurile de productie sunt foarte mari, conditiile climaterice nefiind propice, si astfel si preturile sunt pe masura, ceea ce face diferenta intre aprovizionarea de pe piata locala si import”, spune Florin Georgescu. Un punct comun pentru majoritatea flora­rilor din Bucuresti, dar si din alte zone ale tarii, este Piata Cosbuc din Capitala. Aici, angrosistii tran­zac­tioneaza sapta­manal apro­xi­mativ 50.000 de fire din diverse cate­gorii de flori, la preturi care ajung la tarabe cu adaos ce depaseste chiar si 100%. Totusi, ora exacta in afacerea florilor se da in Olanda, la 15 kilometri distanta de Amsterdam.

La bursa de flori de la Alsmeer, de luni pana vineri, cum­paratori si  producatori din intreaga lume, dar si brokerii olandezi tranzac­tioneaza miliarde de flori. Un astfel de broker poate incasa lunar un salariu net de 5.000 sau 15.000 de euro, in functie de pretul negociat pentru fiecare floare in parte, dar si de cat de mare este cantitatea de flori negociata la bursa.

„Si in tara noastra exista cateva firme care, de cativa ani, si-au angajat un broker olandez care se ocupa atat de negocierea pretului, cat si de transportul florilor in Romania, al carui cost difera in functie de cantitatea cumparata”, spune prese­dintele AFR. Potrivit aces­tuia, in contex­tul in care se contracteaza lunar un transport de patru tiruri cu flori, costul este intre 2.800 si 3.000 de euro, pentru fiecare in parte, iar in cazul contractarii unui singur tir, acesta poate urca si pana la 4.500 de euro.

Garda Financiara: comertul cu flori, un domeniu sensibil

Daca in 2007 comertul cu flori inregistra o piata neagra estimata la 160 de milioane de euro, anul trecut cifra a coborat direct proportional cu nivelul vanzarilor, la aproximativ 40 de milioane de euro.
­­­­­­­
In eradicarea flagelului evazionist, Garda Financiara (GF) pare „suficient” de implicata si a incercat la inceputul acestei luni sa taie raul din radacina.

Astfel, pentru a nu alerga la cele 1.200 de puncte de vanzare ale Capitalei, ofiterii Garzii au vizitat la inceputul acestei luni piata angro George Cosbuc din Bucuresti. De aici ei au „cules” 200.000 de lei din amenzi si totodata au confiscat si valorificat peste 50.000 de fire de flori.
­­­­­­­
In schimb, pe site-ul ANAF, GF isi motiveaza neputinta in eradicarea evaziunii din acest domeniu: „Comertul cu flori este unul dintre domeniile sensibile din punctul de vedere al evaziunii fiscale, fiind obiectiv distinct in cadrul monitorizarii de catre GF a achizitiilor intracomunitare”.