Falsificarea monedei nationale a cas­tigat teren anul trecut, in detrimentul banc­notelor euro contrafacute. Pe de o par­te, au fost anihilate cateva retele care adu­ceau in Romania euro falsi din Bulgaria, insa politistii nu pot cuantifica deo­cam­data efectele acestor masuri. Pe de alta parte, si asta este cert, a crescut numarul de bancnote autohtone false des­co­pe­ri­te.

Peste 3.000 de bilete de banca fal­si­fi­cate, de diverse valori, au fost iden­ti­fi­cate  si scoase din circulatie in 2009. Daca le adu­nam si pe cele de anul acesta, se depaseste pragul de 3.500, egaland re­cor­dul din 2002. Datele provin din sta­tis­ti­ci­le Ofi­ciu­lui National Central pentru Com­baterea Falsurilor de Moneda Ce­curi de Calatorie (ONC) din cadrul Po­li­tiei Ro­mane.

Diferenta, precizeaza comisarul-sef Dan Bir­la, se­ful ONC, este ca in 2002 inca exi­stau in circulatie bani din hartie, care sunt mult mai usor de falsificat decat cei din plas­tic. Chiar si astazi, majoritatea fal­su­ri­lor se realizeaza pe suport de hartie, desi bancnotele emise de Banca Na­tio­nala sunt facute din polimeri. Din 2002, falsurile de moneda s-au im­pu­ti­nat de la an la an, atingand nivelul cel mai de jos in 2004 si 2005, dupa care s-a in­trat iarasi pe un trend ascendent. Nu­marul fal­su­rilor descoperite in 2009 a fost cu 30% mai mare decat in 2008. Cau­za prin­cipala a evolutiei este usor de in­tuit: cri­za financiara, care s-a propagat si in me­diile subterane, nu nu­mai in eco­no­mia reala.

Ce se mai falsifica

Falsul cel mai raspandit ramane cel la banc­nota de 100 de lei, care reprezinta mai mult de jumatate din totalul contrafacerilor descoperite. Politistii au constatat ca a sca­zut interesul pentru bancnota de 50 de lei con­trafacuta, insa a crescut nu­ma­rul falsurilor de 200 si 500 de lei. Acesta este un semn ca falsificatorii in­cearca sa-si maximizeze profiturile, cu cat mai putina munca. Metoda clasica este de a cumpara bunuri de valoare mi­ca, un pachet de ti­gari, de exemplu, cu bani falsi, iar restul, pri­mit in bani ade­va­rati, reprezinta profit net.

Anul trecut, au fost identificate in jur de 500 de bancnote de 500 de lei false, cam tot atatea de 200 de lei si peste 2.200 de bilete de 100 de lei contrafacute. O parte din ele au fost gasite prin actiuni ale politiei care, odata cu falsurile, a gasit si tipografiile unde se fabricau si a facut si retineri. Majoritatea falsurilor au fost descoperite insa direct in circulatie, ceea ce ingreuneaza considerabil munca an­che­tatorilor. Ei trebuie sa refaca invers traseul banilor, sa stabileasca prin cate maini au trecut, pentru a ajunge la pla­sa­tori (cei care ii pun in circulatie) si apoi la cei care ii falsifica (sursa pri­mara). Fal­si­fi­catorii care lucreaza cu cantitati mari isi construiesc si retele de distributie, nu se expun ei direct.

De la grosolan la arta

Comisarul-sef Dan Birla mai afirma ca pla­sa­to­rii mizeaza cel mai mult pe neatentia celor care primesc banii. Desi bancnotele ti­pa­ri­te de Banca Nationala a Romaniei sunt din plastic, cele mai multe falsuri se fac pe su­port de hartie, data cu putin lu­ciu pentru a capata aspectul celei ori­gi­nale. In locul un­de este fereastra trans­pa­renta pe banc­no­ta originala, de­cupea­za si lipesc o folie sub­tire de plastic, pe care reproduc cu pasta corectoare de­se­ne­le de pe original: o no­ta muzicala pe har­tia de cinci lei, o pen­su­la pe 10 lei, o mas­ca razand pe 100 de lei si asa mai de­parte. Ce conteaza ca de­se­nele sunt gro­so­lane, atata vreme cat nu se uita ni­meni la ele.

E drept, exista si falsificatori mult mai bine echipati, care se folosesc de im­pri­man­te supersofisticate, capabile sa tipa­reas­ca pe suport de plastic, iar banii rezultati sunt mult mai greu de deosebit de cei adevarati. Cum falsul perfect nu exista, ei se rezuma la a realiza con­tra­fa­ceri de o calitate corespunzatoare pentru sco­pu­rile lor. Politistii au intalnit chiar si cazuri in care infractorii nu s-au mai obosit sa falsifice bani, ci au decupat pur si simplu conturul bancnotelor de pe afi­se­le de popularizare a leilor noi (rea­li­za­te pe hartie lucioasa) si au inselat cu ele in special oameni din mediul rural, care nu sunt atat de familiarizati cu banii.

Bancnotele contin foarte multe ele­men­te de siguranta, ceea ce face im­po­sibila clonarea lor pana la identic. Cel mai important de retinut este ca banii adevarati sunt din plastic, nu din hartie, lucru usor de verificat. Restul ele­men­te­lor de siguranta pot fi gasite pe site-ul Bancii Nationale, www.bnr.ro.

Infractori recalificati

Cat despre nivelul de specializare al in­fractorilor, celor vechi, cu experienta in domeniu, li s-a adaugat o categorie no­ua: este vorba despre cei obisnuiti sa cas­tige bani multi relativ usor, care pana nu de mult se ocupau cu aducerea de masini de afara, cu tranzactii imobiliare, zone unde se putea da lovitura relativ usor. Criza fi­nan­ciara si economica le-a cam inchis afa­cerile si i-a obligat sa se reorienteze. Unii dintre ei au ales sa mearga in do­me­niul falsului de moneda, avand perceptia ca poate aduce profituri fara prea mari batai de cap, potrivit sefului ONC.

Politistii au realizat si harti ale dis­tri­bu­tiei de bani falsi pe piata in Romania. Cum era de asteptat, cele mai multe ca­zuri s-au descoperit in Bucuresti si in m­a­rile orase. Insa trebuie precizat ca locul unde se gasesc bani falsi nu coincide cu locul unde se fabrica. Iar telul principal al politistilor este sa gaseasca masinile de facut bani: degeaba anihileaza o retea de plasatori de falsuri, daca tiparnita merge inainte; falsificatorii isi construiesc repede o noua retea de distributie.

Intr-un top al judetelor dupa nu­ma­rul de bancnote false descoperite con­du­ce Bucurestiul, urmat de Constanta, Bra­sov, Mures, Harghita, Iasi, Covasna, Ialomita, Bacau si Prahova. Politia aver­ti­zeaza ca mai ales in perioada sar­ba­to­ri­lor, Paste, Craciun, cand pe piata cir­cula mult mai multi bani, infractorii pro­fita si pun si ei in circulatie cantitati mai mari de banc­note false.

Masini de facut bani scoase din priza de politie

Politistii de la Combaterea Falsului de Mo­neda au anihilat numai in acest an sase re­tele de falsificatori de bani, dintre care va pre­zentam cazurile mai speciale. Primul: o grupare din Suceava, formata din 11 membri, a falsificat si pus in circulatie pes­te 100 de bancnote de grivne (mo­neda nationala din Ucrai­­na), cu valoare de 50 si 100. In afara de asta, membrii re­telei se mai ocupau si cu fur­tul de marfuri de la alte grupari in­frac­tionale, avand si­gu­­ran­ta ca nu se vor fa­ce plan­­geri la politie. Gru­parea a fost retinuta in ianuarie.
­­­­­­­
In ianuarie s-au descoperit mai multe bancnote de 500 de lei in judetele Brasov si Harghita. Politistii au stabilit ca bancnotele falsificate erau cumparate contra a 250 de lei bucata, dupa care erau schimbate la magazin. Se­ful gruparii coordona activitatea din inchi­soa­re. Perchezitiile la domiciliul suspectilor au scos la iveala tehnica de calcul si peste 650 de bancnote false de 500 de lei.
­­­­­­­
In Salaj, membrii unei grupari aduceau euro fal­si­ficati din Italia si, in acelasi timp, cum­parau si fo­rinti contrafacuti de pe piata locala, pe ca­re ii plasau mai de­par­te. Pe lan­ga acestea, sus­­pectii se ocu­pau si cu traficul de stupefiante. Cand au fost prinsi in flagrant, incercau sa vanda 3.300 de euro si un milion de forinti falsi, precum si un kilogram de cannabis adevarat.