Reducerea drastica a saraciei pana in 2010, un obiectiv imposibil
Tara cu unul dintre cele mai scazute niveluri de trai din UE va trebui sa faca in 10 ani ce nu a facut in 20
In conditiile in care niciun guvern postdecembrist nu a formulat si implementat politici distincte de reducere a saraciei si pe fondul pauperizarii accelerate a tuturor categoriilor sociale ca efect al recesiunii economice, Romania se angajeaza, utopic si festivist, sa participe la programul UE de reducere cu 20 de milioane de persoane a numarului celor care traiesc la limita subzistentei.
Unul dintre cele mai ambitioase obiective ale Strategiei Uniunii Europene 2020 este acela al reducerii numarului celor mai saraci cetateni ai blocului comunitar cu 20 de milioane de persoane. Ambitios, si usor nerealist, pentru ca marea masa a acestora se afla concentrata nu in statele consolidate din punct de vedere economic si social, ci in noile membre ale Uniunii Europene, cu precadere in Romania, Bulgaria, Ungaria si tarile baltice, afectate profund de recesiunea economica. Este vorba despre tari cu economii destructurate, cu piete ale muncii dezorganizate si in neconcordanta cu nevoile reale ale economiilor nationale, cu sisteme de sanatate si educatie subfinantate, precum si cu rate ridicate ale somajului si emigratiei.
Cresterea economica nu a adus prosperitate majoritatii
Potrivit analizelor Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii, ultimele doua decenii au insemnat, pentru cei mai multi dintre romani, un proces continuu de pauperizare, de scadere a standardului de viata si a accesului la servicii absolut necesare unui trai civilizat. De la o rata oficiala a saraciei de 7%, la inceputul anilor ’90, s-a ajuns, inainte de declansarea crizei economice, deci intr-o perioada de boom economic, la o rata tripla. Pe parcursul acestei perioade, evolutia saraciei a fost neliniara. Spre exemplu, in 2007 erau inregistrate oficial in categoria saracilor aproximativ 2,1 milioane de persoane, pentru ca un an mai tarziu numarul lor sa fie mai mic cu un milion de persoane, ca urmare, in principal, a emigrarii unei importante parti a populatiei sarace din mediul rural si, doar in secundar, drept consecinta a imbunatatirii nivelului de trai. Anul 2009 a debutat cu deteriorarea rapida a indicatorilor macroeconomici, intr-un context european si mondial nefavorabil din punctul de vedere al stabilitatii. Banca Mondiala impreuna cu UNICEF estimau, pentru anul trecut, ca odata ce Romania se va confrunta cu recesiunea, saracia nu va scadea, ci va creste galopant, unele categorii sociale fiind mai afectate decat altele.
Palierele urmarite in evaluarea fenomenului sunt somajul, cursul de schimb valutar si rata dobanzilor practicate pe piata bancara si transferurile de fonduri din strainatate. Evolutiile inregistrate pe fiecare dintre acestea confirma prognozele organismelor internationale. Somajul este in continua crestere, rata estimata de Fondul Monetar International pentru finele anului curent fiind de 10%. De la un minim de 3 lei/euro, inregistrat in august 2008, cursul a trecut de 4 lei/euro, determinand scumpirea creditarii si, corelat cu numarul din ce in ce mai mare al celor ramasi fara locuri de munca, ducand la cresterea creditelor neperformante si a executarilor silite. Nu in ultimul rand, transferurile de fonduri primite de la romanii aflati la munca in strainatate (circa 5%-6% din PIB-ul Romaniei) s-au diminuat considerabil, ca urmare a concedierilor masive din sectorul european al constructiilor si din agricultura statelor membre dezvoltate.
Politici neoliberale la vremuri de criza
Pe scurt, tabloul saraciei arata astfel: 75% dintre romanii afectati se afla in mediul rural, dar rata cea mai mare de crestere este in zonele urbane, ca urmare a disponibilizarilor de personal; cele mai vulnerabile categorii sunt copiii, tinerii si varstnicii; perioadele de inactivitate ale somerilor tind sa se prelungeasca peste doi ani, ca efect al lipsei politicilor guvernamentale de stimulare a investitiilor, deci a crearii de noi locuri de munca; persoanele care desfasoara activitati independente in sectorul nonagricol sunt cele mai defavorizate in acest moment, rata saraciei in randul lor tinzand catre 21%.
De cealalta parte, a decidentilor politici, pasivitatea in directia conceperii si implementarii unor masuri menite sa contracareze saracirea romanilor este totala. Programele de asistenta sociala de anvergura sunt excluse din start, din lipsa finantarilor si ca urmare a constrangerilor impuse de acordul cu Fondul Monetar International. Programele de investitii publice, singurele care ar putea debloca piata muncii si ar aduce bani la bugetul asigurarilor sociale, au esuat in sectoare care ar fi putut absorbi forta de munca (in infrastructura, de exemplu), iar absorbtia fondurilor europene este sub asteptari.
Dat fiind contextul, probabilitatea ca guvernele urmatorului deceniu sa reduca notabil numarul saracilor este minima. „Reducerea saraciei nu a figurat niciodata in strategiile guvernamentale din Romania ultimelor doua decenii. Nu exista programe clare, distincte, care sa aiba acest obiectiv, iar consecinta este aceea ca asistam la degradarea grava a fortei de munca si a capacitatii oamenilor de a se integra in intregul proces social”, apreciaza, pentru „Financiarul”, prof. dr. Catalin Zamfir, directorul Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii, membru corespondent al Academiei. Cat despre viitor, domnia sa afirma ca politicile neoliberale, precum cele practicate in ultimii ani, nu au avut si nu vor avea ca prioritate lichidarea inechitatilor sociale. Prin urmare, obiectivul este nerealist.
Tintele UE 2020 pentru urmatorul deceniu
Criza financiara si, mai apoi, recesiunea profunda care a lovit Uniunea Europeana in 2008 au insemnat un regres de 20 de ani in dezvoltarea economiilor statelor membre, afectand, fara exceptie, toate sectoarele si producand un numar-record de someri:
- 23 de milioane. A insemnat totodata decesul oficial al Strategiei de la Lisabona si al obiectivului ambitios de a transforma UE in cel mai competitiv lider mondial al dezvoltarii economice si tehnologice. Acum, Comisia Europeana propune o noua strategie, de data aceasta postcriza, care sub sloganul „Crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii” ar trebui sa angreneze toate statele membre in vederea concretizarii, in urmatorul deceniu, a prioritatilor si a obiectivelor de mai jos.
Prioritati:
- crestere inteligenta: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare;
- crestere durabila: promovarea unei economii eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor;
- crestere favorabila a incluziunii: promovarea unei economii cu o rata ridicata a ocuparii fortei de munca, in scopul asigurarii coeziunii sociale si teritoriale.
Obiective:
- locuri de munca pentru 75% din populatiacu varste intre 20 si 64 de ani;
- investirea a 3% din Produsul Intern Brut comunitar in cercetare-dezvoltare;
- indeplinirea obiectivelor „20/20/20”in materie de clima si energie,inclusiv o reducere a emisiilor de CO2 majorata la 30%, daca exista conditii favorabile in acest sens;
- reducerea ratei abandonului scolar timpuriu sub nivelul de 10% si cresterea numarului absolventilor de invatamant superior la 40% dintre membrii generatiei tinere;
- reducerea cu 20 de milioane de persoane a numarului cetatenilor europeni amenintati de saracie.
Articole similare
- NATO infrunta criza cu Smart Defence
- Demonstratiile antiausteritate cuprind lumea. Politicienii raman surzi la revolta strazii
- Aurul, facut praf de dolarul american
- Analistii firmei lui Roubini: Marile probleme nu vin din zona economicului, ci a socialului
- Salonul aerospatial MAKS-2011: parada multa, contracte de doar - 10 mld. $
- Salariile mici - argumentul cu care puterea vrea sa atraga investitorii straini
- Trecerea la euro - o dorinta recenta, dar cu finalitate indepartata
- Efectul neasteptat al globalizarii: Marile concerne au fost depasite de companii locale
Cele mai citite din Dosar
- Vin subventiile europene pentru fermierii romani
- Avantajele si dezavantajele introducerii monedei unice europene
- Hotelul Postei rezista mai bine cu doi ministri turnati in fundatie
- Piata de fuziuni si achizitii a scazut cu peste 30% in T1 din 2009
- 40% dintre chiriasii mallurilor din sudul Bucurestiului au tras obloanele
- Momente de rascruce in economia Germaniei (I)
- „Industria“ fierului vechi aduce iar profit pentru intermediari
- „Industria“ fierului vechi aduce iar profit pentru intermediari
- Avantajele si dezavantajele introducerii monedei unice europene
- Fotbal: “Echipa de vis” a lumii ar costa 83 mil. euro pe an. Vezi componenta
- ARO: odiseea primei masini de teren romanesti
- Industria mondiala a sportului s-a redus cu 2,2%, pana la 118,69 mld.dolari
- Fierul vechi a ajuns fara valoare
- Pierderi record in fotbalul european: 1,6 miliarde de euro
- Fotbal: “Echipa de vis” a lumii ar costa 83 mil. euro pe an. Vezi componenta
- „Industria“ fierului vechi aduce iar profit pentru intermediari
- Pierderi record in fotbalul european: 1,6 miliarde de euro
- Avantajele si dezavantajele introducerii monedei unice europene
- Miliardari care au investit in fotbal, sportul rege GALERIE FOTO
- ARO: odiseea primei masini de teren romanesti
- Scafandru militar: castiguri frumusele, dar si riscuri pe masura
Recomandari editori
- Interviu cu Stere Farmache, ex-presedintele Bursei de Valori Bucuresti
- Romania a obtinut 1,5 mld. dolari din obligatiunile lansate in SUA
- SITUATIE CRITICA Presiunea gazelor a scazut sub cota de avarie!
- Vezi cate vechituri circula pe strazile din Romania
- Bancile europene au retras din Romania 11 mld. dolari in trimestrul III
- Mugur Isarescu: „Am un sentiment de repulsie fata de cuvantul criza”
- In 2011, creditarea a fost sustinuta tot de finantarile bancare in valuta
- Soseaua care danseaza. Centura inaugurata de Boc ar putea fi din nou amanata la predare



Ultima ora

