Consilierul pe probleme economice al premierului Emil Boc, Andreea Paul, spune ca reducerea evaziunii fiscale este singura modalitate de a mari incasarile bugetului deoarece cresterea taxelor nu este luata in calcul. Andreea Paul arata intr-un interviu acordat „Financiarul” ce masuri are in vedere guvernul in acest an pentru scoaterea la lumina a economiei subterane si care sunt pericolele ce pot compromite efectele pozitive ale acestora.

„Financiarul“: In februarie 2009 criticati proiectul de buget al guvernului pentru ca nu prevedea masuri de combatere a evaziunii fiscale. Care sunt nemultumirile pe care le aveti acum?
Andreea Paul: Curajul, vointa si in­tegritatea institutiilor statului care ras­pund direct de diminuarea evaziunii fiscale. Daca procesul legislativ ramane intesat cu exceptii si facilitati croite prost in Codul Fiscal sau in alte acte nor­mative, deschidem multiple cai de eludare a platii de taxe si impo­zi­te. Suntem obligati sa ne trezim ur­gent la o realitate dura: nu de putine ori, bunele intentii politice din ultimii ani si scopurile nobile au efecte perverse in aplicare. Daca inspectorii fiscali nu isi fac bine treaba, indiferent de masurile pe care le ia guvernul, Ministerul Fi­nan­telor sau ANAF, nu putem sa iesim invin­gatori din lupta cu rechinii fiscali. Lucru­rile se complica, pen­tru ca fara suportul masiv al justitiei, al Curtii de Conturi, al Consiliului Concu­ren­tei sau al ANRMAP ramanem con­damnati la dimensiuni greu acceptabile ale evazi­unii fiscale care ne pune in pericol bu­nastarea proprie. Nu mai putin rele­vanta e conduita fiecarui roman care ar fi infinit mai castigat sa adopte o atitudine ferma de genul „eu nu mai platesc spaga!“.

Problema evaziunii fiscale a fost ba alimentata politic, ba tolerata, evitata si amanata vreme de 20 de ani. Nu mai e timp de zabava. Actiuni ferme, rapide si decisive se impun in cel putin doua directii majore ale economiei ascunse: munca la negru si evaziunea fiscala. Asta daca dorim un buget public pro-compe­titivitate, pro-investitii, pro-crestere eco­no­mica, pro-transparenta si pro-integritate, nu la sfantul asteapta, ci acum.

Credeti ca incasarile bugetului vor creste pana la nivelul programat datorita masurilor de combatere a evaziunii fiscale, asa cum a anuntat ministrul Finantelor?
Imi doresc enorm ca mesajele pri­m-mi­nistrului Emil Boc si ale mi­nistrului de Finante Sebastian Vladescu sa-si atinga finalitatea in acest sens.

Adevarul e ca nu avem prea multe alternative de luat in calcul. Spatiul bugetar e limitat - il auziti atat de des invocat. Guvernul Boc se afla, asadar, intr-o situatie foarte dificila. Pe de o parte, vrem sa stimulam mediul de afa­ceri, deci refuzam sa crestem incasarile bugetare prin noi taxe si impozite sau prin ridicarea nivelului celor existente, asa cum au facut unele state din regiune. Ba mai mult, vrem sa comasam si sa continuam sa eliminam stufarisul fiscal actual -  proces inceput anul trecut cu cele peste 100 de taxe parafiscale. Pe de alta parte, trebuie sa platim in con­ti­nuare pensii si salarii, sa investim masiv in infrastructura, educatie si sanatate, dar nu numai. Deci nu putem sa re­stran­gem mult cheltuielile bugetare. Asadar, avem nevoie de venituri suplimentare pe actualul sistem fiscal. Tocmai de ace­ea, in ceea ce priveste sarcina fiscala, prioritatea numarul 1 a guvernului este scoaterea unei ponderi semnificative a economiei subterane la suprafata.
 
Cat de mare este evaziunea fiscala si care sunt pierderile pe care le aduce Bugetului de stat?
Dimensiunile sale tin de cele ale unui aisberg, caruia ii vezi suprafata, dar niciodata nu poti fi sigur de cat e de adanc. Mai mult decat atat, frauda fiscala este doar o parte a economiei ascunse. Jumatate din cea din urma este generata de economia la negru.

Din punct de vedere macroeco­no­mic, estimarile fraudei fiscale (in special din TVA) se ridica la 5%-6% din PIB, iar cea a eco­no­miei ascunse se ri­dica la aproximativ 23% din PIB, in ultimii ani.

Din punctul de ve­dere al organului de control, cea mai sigura evaluare a nivelului evaziunii fiscale este data de rezultatele concrete ce tin de numarul de sesizari penale, de valoarea prejudi­ciului afe­rent, de valoarea confiscarilor de mar­furi contrafacute sau de contra­banda etc.

Din punct de vedere bugetar, ne pu­tem compara simplu cu o tara vecina, Bulgaria, care are o cota unica de 10% si TVA de 20%, dar un venit bugetar de aproximativ 40% din PIB, in timp ce in Romania colectarile la buget sunt de doar 32%, in conditiile unei cote unice de 16% si TVA de 19%. Sigur ca nu iau in calcul diferentele intre celelalte impo­zite, dar ne dau o dimensiune de an­samblu a fenomenului.
 
Care sunt sectoarele economiei unde se pierd cei mai multi bani prin evaziune fiscala?
In principal in zona achizitiilor intra­comunitare de marfuri, prin sustragerea de la plata TVA, in comertul cu produse energetice, bauturi alcoolice si tutun, in general la marfurile puternic accizate, in comertul cu produse agricole si nu nu­mai.
 
Cat de mult a influentat criza economica evaziunea fiscala?
Tendinta de crestere a fost intr-o anu­mita masura contracarata prin actiunile intreprinse in domeniul comertului cu cereale, marfuri alimentare de prove­ni­enta comunitara si comertul cu tigarete, domeniile cele mai expuse, alaturi de munca la negru. Evaluarile macro­eco­nomice le vom avea la dispozitie abia spre sfarsitul anului.

Actiunile de inspectie si control s-au inasprit, asadar, semnificativ in 2009 si au vizat, prioritar, contribuabilii cu po­tential de evaziune si frauda fiscala ridicata, selectati in baza analizei de risc.
 
S-a infiintat o structura de combatere a evaziunii in cadrul ANAF. Vor mai fi alte asemenea structuri infiintate?
E vorba despre noul Serviciu de moni­torizare a activitatii fiscale. A fost cooptat personalul din interio­rul agentiei si face parte din Directia de informatii fiscale. Cea din urma functioneaza in ANAF inca din anul 2007 si are ca atributii principale schim­bul international de informatii fiscale, cooperarea intraco­mu­nitara in dome­niul TVA si analiza de risc. Activi­ta­tea noului serviciu se des­fasoara exclusiv in birou si presu­pune, in principal: identificarea de surse de date si infor­matii fiscale, externe ANAF, necesare bunei desfasurari a activitatii agentiei;  analiza, verificarea, evaluarea si corobo­rarea datelor obti­nute cu infor­matiile fiscale proprii ale ANAF; gestionarea protocoalelor de schimb de informatii ale ANAF cu ce­lelalte institutii ale Ministerului Muncii, MAI, ONPCSB etc. Toate cu un singur scop: cresterea eficientei colectarii si combaterea evaziunii fiscale.

Care sunt obiectivele pentru 2010?
Obiectivele prioritare ale guvernului Boc pentru anul 2010 raman: reducerea numarului de declaratii pe care trebuie sa le depuna un contribuabil si infiin­tarea Ghiseului unic la care vor putea fi depuse toate declaratiile si ra­portarile periodice pe care contribuabilii au obligatia sa le inainteze organului fiscal competent si la care se vor efectua toate platile in relatia cu Fiscul.

La ce ne asteptam din acest punct de vedere? Sa unificam bazele de calcul aferente contributiilor sociale si sa in­troducem declaratia unica. Sa modi­ficam procedurile privind distribuirea sumelor din contul unic, pentru eli­mi­narea neco­re­latiilor existente. Sa incu­rajam confor­ma­rea voluntara, pentru asigurarea unei colec­tari la costuri re­duse. Sa operatio­na­li­zam, in mediu elec­tronic,  poprirea con­tu­rilor bancare ale debitorilor si a li­ci­tatiilor pentru van­zarea bunurilor imo­bile seche­s­trate ale debitorilor. Nu mai putin impor­tante imi par dezvoltarea metodologiei pri­vind stabilirea din oficiu a impozitelor, a taxelor si  a contributiilor si unificarea sistemului de administrare a creantelor persoanelor fizice cu sistemul de admi­nistrare a creantelor persoanelor juridice.

Raman teme sensibile de abordat politic si economico-social, precum  fis­ca­lizarea agriculturii, TVA-ul intraco­munitar sau cesionarea firmelor care intra in conflict direct cu libertatea mi­cilor intreprinzatori de a constitui firme, toate fiind zone extrem de expuse evaziunii fiscale. Desi cu totii recunosc faptul ca impozitul pe terenul agricol, impozitul pe munca in agricultura  sau impozitul pe produsele agricole nu aduc veniturile pe care ar trebui sa le aduca la Bugetul de stat. Aici avem insa nevoie de dezbatere publica larga.
 
Ce nu functioneaza cum ar trebui in activitatea institutiilor responsabile cu colectarea veniturilor bugetare si ce masuri vor fi luate in acest sens?
Multe, dar o mare parte din­tre acestea devin obiective majore de ac­tiune in 2010. Ma refer in principal la dezvoltarea unor competente noi pentru efectuarea controlului indirect si a con­trolului electronic; introducerea taxarii inverse la produse cerealiere, legume, fructe; dezvoltarea si modernizarea sistemului implementat de suprave­ghere si control al miscarii produselor accizabile EMCS-RO si intensificarea supravegherii mis­carii produselor acci­zabile si a antre­pozitelor fiscale, inclusiv in zonele limi­trofe. La acestea se adauga combaterea traficului si a comertului ilicit de tigarete, directie in care Mi­nisterul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor au elaborat un ordin comun in vederea crearii unui grup de lucru, sub coordonarea ANAF, pentru elaborarea „Strategiei  nationale de combatere a traficului ilicit cu ti­garete 2010-2012”.

Se urmareste apoi, tot in acest an, elaborarea unei metodologii de iden­tifi­care a tranzactiilor suspecte intre afiliati si efectuarea controlului documentatiei preturilor de transfer, intensificarea ve­rificarilor in vederea prevenirii si combaterii fraudei la TVA (in special frauda de tip „carusel”).

Trebuie obli­gatoriu continuate verificarile la so­cietatile comerciale care au inregistrat patru deconturi succesive cu sume negative de TVA si nu au solicitat ram­bursare, dar si ale companiilor care raporteaza pierderi mari sau inregis­treaza succesiv pierderi, dar isi continua totusi activitatea.

Recent a avut loc in prezenta domnului prim-ministru ana­liza acti­vi­tatii desfasurate de ANAF in anul 2009, constatandu-se rezultate fa­vorabile sem­nificative. Problemele care raman in con­ti­nuare de rezolvat si care nu tin doar de insti­tutiile responsabile cu colectarea veni­turilor bugetare tin de perfectionarea legislatiei pentru com­baterea fraudei, simplificarea unor proceduri fiscale, cresterea respectului fiecarui functionar public pentru contri­buabilul onest, continuarea informa­tizarii sistemului fiscal pentru a permite solutionarea in regim online a cat mai multe probleme ale contribuabililor.
 
Este nevoie si de o majorare a taxelor pentru cresterea incasa­rilor la buget? In aceasta situatie, ce taxe vor creste si cu cat?
Nu. Ar insemna sa ne dam batuti si sa recunoastem incapacitatea gestionarii acestui fenomen nociv, asa cum au facut guvernele anterioare.

Combaterea eva­ziu­nii fiscale este prea importanta acum pentru stabilitatea macroeconomica a Romaniei. Fiecare procent din PIB care se pierde din cauza evaziunii fiscale inseamna mai putine sosele, pensii mai mici, alocatii mai mici, sanatate mai putina pentru cetatenii romani. Vom fi extrem de severi cu cei care se auto­declara stapani ai economiei subterane si vom continua sa ii sprijinim pe intreprinzatorii mici si mijlocii pentru salvarea slujbelor si crearea de noi locuri de munca.
 
In ce stadiu se afla introducerea impozitului forfetar? Ce variante sunt agreate?
Se lucreaza la nivelul grupului de experti de la Ministerul Finantelor. Nu avem inca propunerile dansilor pe masa.

Bilantul guvernului Boc in lupta cu evaziunea

•  contrabanda a fost incriminata ca infractiune
•  Garda Fianciara poate institui masuri asiguratorii
•  simplificarea procedurilor birocratice de fiscalitate
•  posibilitatea cesionarii drepturilor de rambursare/restituire a TVA
•  extinderea depunerii declaratiilor online
•  a fost infiintata Unitatea de imprimare rapida de la Ramnicu-Valcea
•  a fost interzis comertul cu alcool si tutun in magazinele duty-free, dar ordinul ministrului Finantelor a fost suspendat de justitie

Carte de vizita Andreea Paul

• Data nasterii - 10 septembrie 1978
• 2001 - diploma de licenta in Economie si Afaceri Internationale la Facultatea de Relatii Economice Internationale din cadrul ASE
• 2008 - Doctor in economie internationala
• 2001-2009 - cercetator la Institutul de Economie Nationala
• 2003- prezent - cercetator/evaluator - colaborator la Societatea Economica Romana, Grupul de Economie Aplicata, Societatea Academica Romana
• 2005-2007 - expert/consilier, Departamentul de Politici Economice si Sociale, Administratia Prezidentiala
• 2007-2009 - consilier al europarlamentarului Theodor Stolojan
• 2009- prezent - consilier personal al premierului Emil Boc
• 2009- prezent - lector universitar la Facultatea de Relatii Economice Internationale, ASE