Masurile anuntate de premierul Boc Parlamentului, in sprijinul mediului de afaceri in 2010, fac parte dintr-un set de proiecte anuntate deja de guvern, cum ar fi crearea unui fond de sustinere a in­ve­stitiilor, amanarea impozitului anti­ci­pat pe profit, unificarea declaratiilor fi­scale, acordarea unor garantii sau aju­­toare de stat ori unele facilitati pentru tinerii care-si deschid firme ori pentru societatile care vor angaja someri.

Printre masurile anticriza de succes, Emil Boc a enumerat si programul „Ra­bla“, desi acesta se aplica de cinci ani, in­clusiv in perioada in care Romania in­re­gistra cresteri economice record, precum si programul „Prima casa“, care, in opi­nia premierului, „a salvat, dupa apre­cie­rile pe care le avem la ministere pana in prezent, aproximativ 500 de firme si 9.500 de locuri de munca“.

Surpriza printre constructori

Constructorii il contrazic insa pe prim-ministru. Dan Cristescu, copre­se­dinte al Federatiei Generale a Sindi­catelor FAMILIA - Anghel Saligny (FGS Familia), ne-a de­cla­rat ca nu stie de unde are pre­mierul ci­fre­le privind sal­va­rea a 9.500 de lo­curi de mun­­ca. „Daca fur­ni­zorul in­for- matiilor este Institutul Na­tio­nal de Statistica, tot de la el stim ca in sec­torul constructiilor numarul de angajati s-a redus anul trecut de la 400.000 la sub 350.000“, sustine Cristescu. „Programul «Prima casa» nu avea cum sa ne salveze locuri de munca, deoarece s-a adresat doar pietei de tranzactii cu apartamente vechi“, spune acesta.

In ceea ce priveste eforturile de re­lansare a sectorului de constructii prin programul «Prima casa», reprezentantul sindicalistilor din constructii si sectoa­rele conexe declara ca nu stie de ce se face „atata caz de «Prima casa». Acest pro­gram exista in toata Europa, iar acolo unde functioneaza a fost creat pentru a sprijini populatia in vederea construirii sau a cumpararii unei locuinte, nu pentru sectorul de constructii“, adauga prese­din­tele FGS.

„Din nefericire, noi am preluat de la europeni acest program, dar l-am adaptat la conditiile romanesti si a iesit altceva“, crede Dan Cri­stescu.

FGS are astazi peste 280 de sindicate afiliate, fede­ratia reprezentand interesele a aproximativ 100.000 de membri din ra­murile con­structii si con­struc­tii montaj. Si repre­zen­tantii Aso­cia­tiei Romane a An­treprenorilor de Constructii (ARACO), orga­nizatia patronala a sectorului, sunt surprinsi de declaratia pre­mierului Emil Boc. Laurentiu Plosceanu, pre­se­dintele ARACO, a recunoscut ca inca mai face efor­turi sa inteleaga ce a vrut sa spuna pre­mierul atunci cand a declarat ca programul „Prima casa“ a salvat 500 de firme si 9.500 de locuri de munca. Presedintele ARACO spune ca nu-si da seama cum a reusit Emil Boc sa faca aceasta evaluare pen­tru ca „datele de care dispunem spun cu totul altceva“, a co­mentat pe scurt reprezentantul ARACO.

Prima acuzatie directa facuta de BNR la adresa MF

Adrian Vasilescu a acuzat Ministerul Finantelor ca a contribuit la recesiunea din 2009, statul imprumutandu-se masiv la banci pentru a plati pensii si salarii, in loc sa-si achite datoriile catre firmele private carora, in loc sa le ajute, „le-a mai dat un branci“.

„Avand bani, bancile au dat siste­ma­tic, de-a lungul intregului an 2009, saptamana de saptamana, Ministerului Finantelor. Pentru ce? Pentru acope­rirea deficitului bugetar, in primul rand. Adica sa plateasca pensii, sa plateasca salarii, sa plateasca datorii, atat cat a pu­tut Mini­sterul Finantelor sa plateasca, pentru ca, din pacate, a platit prea putin si a con­tribuit si Ministerul Finantelor la rece­siunea pe care am suportat-o in 2009, in conditiile in care, daca va amintiti cand a fost delegatia Fondului Monetar Inter­national aici si a facut analiza pana la 30 septembrie a rea­litatilor din economia romaneasca, care a fost concluzia Fon­du­lui Monetar? Toate criteriile de perfor­manta stabilite prin acordul cu institu­tiile financiare au fost indeplinite, cu o sin­gura excep­tie: arieratele“, a precizat consilierul guvernatorului BNR.

In opinia acestuia, „nota de plata usturatoare“ a crizei economice a fost achitata doar de sectorul privat, sistemul bugetar fiind „intr-un golf linistit“ fata de efectele crizei.

Meritele BNR, asumate de guvern

Premierul Emil Boc s-a laudat in fata Parlamentului cu un curs stabil al leului si cu o inflatie redusa, aspecte care tin insa de atributiile Bancii Nationale, con­si­de­ra analistii intervievati de „Finan­ciarul“. „Majoritatea reusitelor declarate nu apartin guvernului, ci mai degraba BNR; ma refer aici la cursul de schimb, inflatie, dobanzi. Somajul este mai redus pe seama romanilor din strainatate si a modului de raportare a somerilor (multe persoane fara slujba nu sunt raportate ca someri; dar si unii care lucreaza la negru nu apar ca atare…)“, spune Dragos Cabat, Managing Partner la Financial View.

In opinia acestuia, nici angajamentele cu FMI nu prea au fost respectate, „in sensul ca legile au fost adoptate mai tarziu (FMI a amanat data de adoptare), iar indi­catorii ma­croeconomici au fost relaxati, tocmai pentru ca nu ar fi fost inde­pli­niti…“, spune Cabat. Acesta a adaugat ca intr-ade­var, comenzile din industrie incep sa creasca, asa cum a spus pre­mierul, dar asta se intampla pe seama expor­turilor. „Acest fenomen are la baza in spe­cial cresterea cererii externe“, a aratat sursa citata.

In opinia economistului ING Bank Romania, Vlad Muscalu, stabilitatea cur­sului a fost realizata si ca urmare a semnalului politic privind consolidarea fiscala. „Acest element, consolidarea fiscala, este important pentru dinamica cursului“, a aratat acesta.

„Guvernul a ajuns intr-o fundatura“

Stefan Popa, om de afaceri si fost pre­sedinte al Camerei de Comert si Indu­strie Bucuresti, spune ca premierul Emil Boc a ajuns intr-o „fundatura“, fiind prins intre promisiunile facute in campaniile electorale si lipsa de solutii. „Domnul Boc face o diversiune: incearca sa acope­re lipsa de eficienta si de competenta a majoritatii membrilor guvernului. Din punctul meu de vedere, sunt cativa mi­nistri care sunt competenti, dar care nu sunt lasati sa isi faca treburile“, a declarat Popa. Acesta a adaugat ca publicul as­teap­ta solutii referitoare la somaj si la re­lan­sarea economica si nu discursuri despre ce s-a intamplat anul trecut.

„Nu sunt foarte multe lucruri noi anuntate, multe au fost anuntate inca de anul trecut, poate a fost mai degraba un bilant de masuri decat un plan. Unele dintre masuri au avut un anumit re­zultat, de exemplu «Prima casa», unde lucrurile se puteau face mai bine, poate programul a „doua casa“ sa aiba un im­pact mai bun. Alte masuri insa sunt doar o incercare de reversare a masurilor proaste din 2009“, considera, la randul sau, Marius Ghenea, presedintele Fit Dstribution.

Noua din zece romani considera ca somajul va creste

Dupa ce anul trecut a fost unul dintre cei mai pesimisti ani pentru romani, nici 2010 nu se anunta mult mai incurajator: acestia isi considera situatia financiara si perspectivele actuale mai putin bune decat la inceputul lui 2009.

Neincrederea in stabilitatea locului de munca a ramas la fel de ridicata, astfel ca 9 din 10 romani cred ca somajul va creste in decursul acestui an, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta GfK. In plus, daca in luna februarie 2009 aproape jumatate dintre ro­mani considerau ca situatia finan­ciara a familiei lor era mai rea decat acum un an, in februarie 2010 procentul celor care o duc mai rau din punct de vedere finan­ciar a urcat la aproape 60%. Reducerea veniturilor a fost resimtita puternic de-a lungul intregului an 2009 - una dintre cele mai pesimiste perioade pentru opi­nia publica din Romania.

Exista si o mica parte a populatiei ale carei venituri s-au imbunatatit com­parativ cu un an in ur­ma, dar aceasta a scazut de la 13% in februarie 2009 la 7% in februarie 2010. Mai mult, 40% dintre romani cred ca veni­tul lor va fi mai mic in acest an decat in 2009, in timp ce alti 40% cred ca va ramane la acelasi nivel.

Aproximativ trei sferturi dintre ro­mani cred ca nu este momentul potrivit pen­tru a economisi, iar 84% nu se asteapta sa puna bani deoparte in 2010. Peste 70% dintre romani cred ca preturile au fost mai ridicate in februarie 2010 fata de aceeasi perioada a anului anterior, iar trei sferturi din populatie estimeaza ca preturile se vor mari pe parcursul ace­stui an cel putin in acelasi ritm ca pana acum. Datele din studiu sunt reprezen­tative pentru populatia Romaniei in varsta de 15 ani si peste, esantionul fiind de 1.000 de persoane intervievate in fiecare luna.

Conditii neatractive pentru investitori

Romania ofera investitorilor straini conditii mai putin atractive decat alte tari din regiune, in pofida unor „masuri anticriza“ de genul pastrarii impozitului unic de 16%, considera Mihai Cuc, avocat partener la Enescu&Cuc, o firma de avoca­tura specializata in clienti interna­tionali. „Romania a pierdut teren in fata concurentilor din zona. (...) In acest mo­ment, companiile din Bulgaria sunt impozitate cu 10%, Ungaria ofera si ea un impozit de 10% pana la atingerea unui anumit prag, iar Polonia ofera ajutor de stat investitorilor straini in conditii mai avantajoase decat noi“, spune Mihai Cuc.

Printre cele mai atra­gatoare conditii pen­tru investitori sunt cele oferite de Bulgaria, unde impozitul este de 10% sau chiar 0% pentru anumite zone cu somaj ridicat. In Ungaria, desi impozitul este de 19%, firmele beneficiaza de un impozit de doar 10% pana la atingerea unui venit de 200.000 de euro, masura vizand stimu­larea inceperii unei afaceri. „Atragerea in­vestitiilor straine este ca si cum ti-ai deschide un magazin intr-o zona plina de concurenta: trebuie sa fii constant cu ochii pe preturile de pe rafturile acestora si pe tot ce ofera acestia. Altfel, in scurt timp realizezi ca la tine nu mai calca nimeni si nici macar nu stii de ce“, a mai spus Mihai Cuc.

„Regula generala este ca tarile mai putin dezvoltate sa ofere mai multe faci­litati, dar Romaniei nu i se aplica. De exemplu daca o companie internationala va investi 1.000.000 de euro in una dintre zonele care beneficiaza de ajutor de stat din Polonia, acesteia i se vor putea aplica scutiri de impozit de pana la 500.000 de euro. Pentru aceeasi investitie, Romania n-ar oferi nimic, exceptie facand anumite domenii specifice de activitate“, a decla­rat Camelia Enescu, avocat partener la aceeasi firma de avocatura.

In plus, Romania este defavorizata si din cauza infrastructurii slabe, a insta­bilitatii legislatiei si a birocratiei foarte mari, lucru de care se plang multi inve­stitori straini.  Investitiile straine directe au scazut anul trecut cu aproximativ 50%, la 4,89 miliarde de euro.

BERD: „MAsuri imaginare“

In urma cu doua saptamani, intr-o analiza a BERD se arata ca masurile anticriza ale guvernului nu au avut efectul scontat. „Sa luam exemplul Romaniei, unde guvernul a anuntat in februarie 2009 un pachet de stimulare a economiei in valoare de 13 miliarde de euro pentru a combate efectele crizei. Ideea era de a aloca cea mai mare parte, de peste 10 miliarde de euro, pentru proiecte de infrastructura. Pana acum, «stimulii» au fost mai mult imaginari decat reali; putine proiecte au fost demarate, iar efectul asupra cresterii economice a fost neglijabil“, se arata in documentul BERD.