Au venit in Romania in urma cu mai multi ani si s-au declarat incantati de ospitalitatea local­nicilor, care le-au castigat incre­derea, dar si mai multe contracte banoase. Acum, cand sunt pe punc­tul de a finaliza prima baza militara strai­na de pe teritoriul tarii noastre, americanii au ajuns sa cunoasca si reversul medaliei.

Luna trecuta, accesul in baza militara americana din localitatea constanteana Mihail Kogalniceanu a fost blocat, timp de mai multe ore, printr-un protest ne­autorizat de angajatii unei firme roma­nesti. SC Peconel Trans SRL a subcontractat o parte din atributiile firmei turcesti FEM Joint Venture, cea care a contractat de la autoritatile americane lucrarile de ridicare a bazei militare de la Mihail Kogalniceanu. „Din septembrie 2009 s-au adunat datorii de 730.000 de lei. Cei de la firma turca mi-au spus ca imi dau banii in functie de cum ii pri­mesc si ei de la americani“, si-a scuzat Valentin Jiga, administratorul firmei ro­manesti, gestul, adaugand ca in pre­zent risca falimentul. De cealalta parte, turcii dau vina pe statul roman, care trebuie sa le returneze sume importante din TVA. Cu toate acestea, reprezentantii societatii din Istanbul au acceptat sa aiba o intre­vedere cu partenerii de la Constanta si sa plateasca o parte din datorie, dar conflictul este inca mocnit. Cu adevarat grav este insa faptul ca SC Peconel Trans SRL nu este singura firma care are de recuperat sume de bani importante de la FEM Joint Venture, care este datoare si la SC Analog Trans SRL care isi cere deja drepturile in instanta. In aceste conditii, lucrarile la baza militara ame­ricana ar putea fi boicotate pe ultima su­ta de metri. Inaugurarea oficiala a obiec­tivului este programata pentru aceas­ta primavara, in urma unei inves­titii care se ridica la peste 48 de milioane de dolari. La Kogalniceanu americanii au ridicat un veritabil orasel care se intinde pe cinci hectare.

Businessmeni cu dosare penale

Episodul protestului spontan nu este singura bila neagra pe care au primit-o firmele romanesti in fata oficialilor americani care, recent, au aflat ca sunt parteneri cu un afacerist acuzat ca ad­ministra trei fabrici ilegale de tigari des­coperite in urma cu cateva zile, in ju­de­tul Constanta, doua dintre ele fiind localizate la numai cativa kilomeri de­partare de baza. Este vorba de Gheorghe Enache, afaceristul anchetat in prezent pentru evaziune fiscala, care detine unul dintre putinele hoteluri din imediata apro­piere a bazei militare unde, de-a lun­gul timpului, s-au cazat toti repre­­­zentantii US Army veniti la Constanta. In plus, omul de afaceri a obtinut un contract prin care s-a angajat sa livreze combustibili pentru masinile si sistemul de incalzire al bazei militare prin ben­zinaria proprie. Partea si mai proasta es­­te ca antreprenorul are ambele firme, SC Cargo Romena Tour SRL si SC Cargo Romena SRL, in executare silita din cauza unei datorii la Bugetul de stat care depaseste 110.000 de lei. Mai mult decat atat, potrivit unor surse, hotelul preferat al oficialilor americani ar fi fost ridicat in mod ilegal pe un teren care in prezent este revendicat de o terta persoana. Toa­te aceste „amanunte” au un impact ex­trem de mare asupra bonitatii parte­nerilor romani cu atat mai mult cu cat in urma cu cateva luni Gheorghe Enache a fost prezentat in paginile revistei „Stars and Stripes”, o publicatie destinata mili­ta­rilor americani de pretutindeni, ca un model de afacerist roman de succes si ca un bun partener pentru Armata ameri­cana.

Locatie a componentei terestre a scutului?

Neintelegerile de pe plan local au ajuns deja la urechile mai-marilor de peste Ocean, care ar putea sa renunte la colaborarea cu firmele din regiune, preferand sa isi aduca partenerii tra­ditio­nali pentru a se ocupa de buna functio­nare a obiectivului militar, considerat unul strategic. Interesul oficialilor americani pentru ca lucrurile de la Kogalniceanu sa mearga ca unse este cu atat mai mare cu cat se vehi­culeaza ca aici va fi instalata componenta te­restra a viitorului scut antiracheta. O astfel de ipoteza prinde contur in conditiile in care, potrivit unor surse, militarii cazati in baza s-au aratat nemultumiti si de alte servicii si produse oferite de subcontractantii locali. Acest lucru ar insemna o veritabila pierdere pentru econo­mia locala, care ar fi urmat sa incaseze sume importante de bani in schimbul asigu­rarii bunei functionari a oraselului militarizat. In total, se estima ca firmele autohtone vor incasa peste 5 milioane de dolari de pe urma „invaziei” americane.