Legea privind insolventa persoanelor fizice ar putea ajunge saptamana viitoare in plenul Se­natului si are mari sanse sa fie adoptata. „Este foar­te posibil ca proiectul sa treaca maine de Co­misia juridica (comisie sesizata pentru ra­port - n.r.), urmand sa ajunga in plen sap­ta­mana viitoare”, a declarat ieri pentru „Fi­nanciarul” senatorul PD-L Augustin Daniel Hu­mel­ni­cu, unul dintre sem­na­tarii initiativei le­gis­la­tive. Democrat-liberalii sus­tin, la unison, ca este vorba de „o lege ne­ce­sa­ra, mai ales in actualul context de criza eco­no­mi­ca, pentru ca ar pune la adapost cetatenii care nu-si mai pot plati creditele contractate de la banci”.  In schimb, presedintele aceleiasi comisii, senatorul PSD Toni Grebla, considera ca o astfel de re­gle­men­tare „nu este potrivita pentru pe­rioa­da actuala prin care trece Romania”, intrucat „ar incuraja com­por­ta­men­tul abuziv al debitorului”. „Sper sa nu treaca de plenul Senatului”, a adau­gat se­natorul PSD.

Comisia economica, de industrii si servicii a avi­zat negativ propunerea PD-L, motivand ca a luat in considerare „observatiile aduse de Con­si­liul Legislativ si de reprezentantii BNR”. Iar Co­mi­sia de buget a respins o initiativa similara, pe con­si­de­rentul ca „poate aduce constrangeri sis­te­mului financiar si mediului macroeco­no­mic”.

Deocamdata, guvernul se mai gandeste. In punctul de vedere transmis Parlamentului, Exe­cu­tivul arata ca „nu sustine adoptarea acestei pro­pu­neri legislative in forma prezentata”. Se­cre­tarul de stat pentru relatia cu Parlamentul, Va­lentin Iliescu, a explicat ieri pentru „Fi­nanciarul” ca daca Comisia juridica va tine cont de ob­ser­vatiile facute de guvern, atunci pozitia Execu­ti­vu­lui s-ar putea schimba, in sensul sus­ti­nerii actului nor­mativ. Prin urmare, dez­ba­terile de astazi, din cadrul Comisiei ju­ri­di­ce, sunt de­ci­sive in acest sens.

„Nu achita nimeni datoriile restante”

Initiatorii propunerii legislative nu mentio­nea­­za sursele financiare necesare aplicarii ma­su­rilor propuse, fapt criticat, de altfel, si de catre guvern. De exemplu, in proiect se precizeaza ca „debitorul de buna-credinta care, fie prin plan, fie prin plata anticipata, a acoperit un minim de 75% din valoarea totala a creantelor acceptate in lista creditorilor va beneficia de inchiderea anticipata a procedurii si de stergerea din toate registrele de publicitate si din toate evidentele publice a con­secintelor juridice ale insolventei”. Intrebat ci­ne va achita restul de 25% din valoarea crean­telor si  daca restantele vor fi platite cumva de la Bu­getul de stat, senatorul Humelnicu a ras­puns ca „nu achita nimeni datoriile restante”, iar „sta­tul nu da bani, doar ingheata pe­nalitatile”. De aici se poate intelege ca bancile sunt cele care raman in pierdere. „Statul face de fapt un serviciu ban­cilor, pentru ca le ajuta sa recupereze 75% din da­toriile restante”, sustine Humelnicu. In opinia sa, Par­lamentul poate sa dea o lege prin care sa obli­ge bancile, ma­jo­ritatea companii private, sa scuteasca de la plata cetatenii datornici.

Legea ar putea destabiliza sistemul bancar

Surse din banci au declarat pentru „Financiarul” ca pre­ve­derea privind plata doar a 75% din valoarea im­pru­mutului in cazul in care debitorul intra in insolventa va afec­ta serios rezultatele institutiilor de credit. Astfel, la un sold total al creditelor contractate de persoanele fizice de 24 de miliarde de euro, pierderea bancilor va fi de apro­xi­mativ 600 de milioane de euro, de trei ori mai mare decat profitul total al acestora inregistrat anul trecut. „Noi nu combatem insolventa propriu-zisa a persoanelor fizice, ci modul in care ea este stipulata in acest proiect legislativ. Prin impactul sau, aceasta lege poate destabiliza in viitor sis­temul bancar”, au spus sursele citate. Pe de alta parte, bancherii considera ca nu este justa nici masura stergerii  din toate registrele de publicitate si din evidentele publice a consecintelor juridice ale insolventei, avand in vedere ca, in cadrul activitatii de creditare, analiza bonitatii unui client presupune si luarea in considerare a eventualelor „inci­den­te” de natura insolventei. (Ada Stefan)

Principalele prevederi ale initiativei legislative

• Legea se aplica pentru persoanele fizice care se afla in stare de insolventa declarata de instanta competenta
• Prin insolventa se intelege imposibilitatea debitorului de a acoperi datoriile sale banesti exigibile, fie din cauza supraindatorarii, fie din cauza lipsei de lichiditati
• Debitorul de buna-credinta care a acoperit un minim de 75% din valoarea totala a creantelor acceptate in lista creditorilor va beneficia de o stergere a restului de 25% din datorie
• In termen de maximum 180 de zile de la deschiderea procedurii de insolventa, debitorul trebuie sa propuna un plan de reorganizare, care trebuie confirmat de judecator.

Observatiile aduse de guvern:

• Cerinta ca creditorul sa „probeze” insolventa debitorului sau este o sarcina imposibila, singurele dovezi pe care le poate avea un debitor fiind cele legate de creanta sa
• Nu este clar ce principii vor sta la baza elaborarii planului de redresare financiara a debitorului
• In alte state precum Franta, Germania, Letonia, s-a optat pentru o norma a insolventei consumatorilor, nu a persoanelor fizice in general
• Initiatorii propunerii legislative nu precizeaza sursele financiare necesare aplicarii masurilor propuse