Proiectul Piata de Gros, coordonat de stat, pentru care Romania a luat un imprumut de 17,75 mil. euro de la BERD, nu si-a atins obiec­tivele, iar Piata de Gros Bucuresti este in pro­cedura de executare silita. Desi cele sase centre regionale sunt fie inchise, fie func­tio­neaza sub capacitate, fie au devenit dughene, ini­tia­tiva legislativa pentru transferarea cen­trelor de co­lec­tare catre asociatiile de pro­du­catori a fost res­pinsa de guvern.

In 1994, BERD acorda Romaniei un imprumut de 17,75 mil. euro pen­tru proiectul Piata de Gros, a carui valoare a fost estimata la acea data la 27,78 mil. euro. Pro­iectul prevedea construirea a opt cen­tre ru­rale de colectare a legumelor si fructelor, po­tri­vit site-ului BERD. Din cele opt centre s-au construit doar sase, care insa nu aduc pro­fit, astfel ca Piata de Gros Bucuresti (PGB), la care AVAS detine 95% prin Societatea de Stra­tegie pentru Piata de Gros, este in procedura de executare silita. Imprumutul ca­tre BERD tre­bu­ia achitat integral pa­na la sfar­si­tul lui 2008, dar PGB nu a reusit sa-si achite ratele, iar pe­na­li­tatile aplicate de Minis­terul Finantelor in­groa­pa Piata de Gros.

Desi proiectul a benefi­ciat si de asistenta teh­nica din partea Gu­ver­nului Germaniei, nici la ora actuala nu s-a in­che­iat plata catre BERD, res­tan­ta fiind de doua milioane de euro, potrivit unor surse apro­piate acestuia.

De altfel, din 1999 si pana in 2008 PGB a avut profit intr-un singur an, in 2004 - un milion de euro, potrivit bilan­turilor de pe site-ul Ministerului Finantelor. Bilantul pe 2008 arata ca PGB a avut pierderi de 16,05 milioane de lei (4,36 milioane de euro), o cifra de afaceri de 7,45 milioane de lei (2,02 milioane de euro), venituri totale de opt milioane de lei (2,17 milioane de euro) si cheltuieli totale de 24,06 milioane de lei (6,53 milioane de euro). Datoriile PGB s-au ridicat la 122,31 milioane de lei (33,23 milioane de euro) in 2008, adica aproape dublul creditului de la BERD. Din 1999 si pana la sfarsitul lui 2008, PGB a inregistrat pierderi totale de 63,93 milioane de euro, potrivit datelor din bilanturile de pe site-ul ANAF, calculate la cursurile medii din anii respectivi.

La Mihaiesti si Cuza-Voda, lacatul pe usa

Centrele regionale au fost infiintate pentru colectarea legumelor si fruc­telor de la agricultori sau asociatii de pr­o­ducatori, cu scopul de a-i ajuta sa-si vanda marfa si de a sustine finalmente agricultura in Romania. Contractul de societate din HG 624/1993 prevedea constituirea a opt centre de colectare a legumelor si a fructelor amplasate in punctele de productie strategice din zona de aprovizionare a Capitalei. La Mihaiesti (Arges) (foto 1), depozitul a functionat „vreo doi ani, dupa care s-a inchis”, dupa cum ne-a explicat paz­nicul centrului, care avea lacatul pe usa.

In spatele depozitului a functionat o fabrica de conserve de legume si fructe, dulceturi si compoturi, insa aceasta s-a inchis dupa ce au disparut fermele din jur ca urmare a retro­cedarii terenurilor. Ulterior, depozitul a fost inchiriat la Colibasi si companiei Dorna, pentru cateva luni, insa nimeni nu mai este interesat acum de acest spatiu nici macar pentru depozitare. La Cuza-Voda (Calarasi) (foto 2), depozitul a fost inchiriat timp de doi-trei ani sezonier, pentru cereale, insa cel mult doua-trei luni primavara si toamna. Acum, si acest depozit este cu lacatul pe usa, gazduind un om de paza si cativa caini. De aceste centre nu mai stiu nici macar locuitorii comunelor, nu exista indica­toare si sunt greu de gasit, in con­ditiile in care nu si-au indeplinit niciodata rolul pentru care au fost construite.

La Giurgiu, tampoane si dulciuri

Articolul 5 al HG 624/1993 spune: „constructiile apartinand SC Piata de Gros servesc activitatile agricole”. De asemenea, principalul obiect de acti­vitate al Pietei de Gros si al cen­trelor regionale este „inchirierea pentru colectarea (...) produselor horticole si a altor produse agroalimentare”. Nu se poate spune ca nu se vand deloc mere si cartofi in depozitul de la Giurgiu (foto 3), insa cele doua suprafete inchiriate, de marimea unor dughene de la parterul blocurilor, au mai putine legume si fructe decat un aprozar de pe vremuri.

In schimb, se pot cumpara tot felul de conserve, printre care masline conservate, sucuri imbuteliate si dul­ciuri, la un loc cu hartie igienica si tampoane. Centrul mai scoate bani si din inchirierea unei suprafete bul­garilor, care depoziteaza dulciuri acolo, a sustinut un vanzator. La centrul de colectare de la Brezoaele (Dambovita) (foto 4), lucrurile par sa inceapa sa se miste, dar depozitul este foarte departe de a functiona la capacitate dupa can­titatea de cartofi, varza si fasole care se afla in centrul inchiriat unei firme care are opt angajati.

In timp ce sefa de de­pozit a afirmat ca afacerea este abia la inceput si ca aduc si legume si fructe din import atunci cand la noi nu este sezon, directorul general, Ninel Nicu­sor Neagu, spune ca aduce de la asociatii de fermieri doar produse romanesti si ca distribuie lunar 2.000 de tone de legume catre Kaufland, Real si Mega Image. Referitor la situatia actuala a PGB, Neagu a comentat ca aceste centre au fost prost gandite de la inceput, ca nu asigura un flux de marfa eficient si ca cele cinci iesiri ale depo­zitului per­mit furturi. In plus, in afara de centrele de la Movilita, Brezoaele si Vidra, cele­lalte locatii nu au fost bine alese, potrivit acestuia.

Sintesti si Movilita, cele mai apropiate de ideea de depozit de legume

Centrul regional de la Sintesti (Vidra) (foto 5) functioneaza ca un depo­zit de legume, insa acesta se aprovizioneaza direct de la Piata de Gros Bucuresti, si nu de la producatorii din zona. In schimb, aici exista si un aparat de sortat cartofi. Daca la Sintesti se gasesc cartofi, ceapa si varza vandute hipermarketurilor, la Movilita (Ialo­mita) (foto 6) se comercializeaza doar cartofi, care ajung la marile lanturi precum Cora si Kaufland.

Transferul centrelor catre asociatii de producatori, respins

In conditiile in care legumele si fructele importate le depasesc pe cele din productia locala, iar chiriasii nu sunt in mare parte producatori aso­ciati, ci angrosisti, a aparut o initiativa legislativa pentru acordarea de aju­toare de stat pentru transferul cen­trelor catre formele asociative ale pro­ducatorilor.

Aceasta propunere a fos­tului ministru al Agriculturii, Ilie Sarbu, a fost respinsa insa de guvern. Initiativa prevedea rascumpararea actiu­nilor Pietei de Gros de catre Minis­terul Agriculturii, transferul mentionat deja si acordarea unor ajutoare de stat pentru producatorii din sectorul horticol prin darea in administrare a unor spatii de comercializare si cum­pararea acestora in termen de 10 ani. Guvernul a motivat respingerea invo­cand faptul ca UE nu permite ajutoa­rele de stat pentru investitii des­tinate sa asigure compatibilitatea cu stan­dar­dele comunitare sau nationale exis­tente.

Pe de alta parte, trebuie spus ca proiectul initial Piata de Gros prevedea ca in jurul acestor centre sa nu se permita infiintarea altor depozite simi­lare, ceea ce nu s-a respectat. Un alt motiv pentru nesustinerea propunerii legislative a fost tinta de deficit, care ar fi depasita daca s-ar modifica bugetul general consolidat prin cresterea semni­ficativa  a cheltuielilor, mai ales ca Piata de Gros detine si 30 de hectare de teren in Popesti-Leordeni.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala a scos la li­ci­tatie ju­ma­ta­te din hec­ta­rele Pietei de Gros pen­tru a-si recu­pera dato­riile, dar nu au exis­tat ofer­tanti la cele doua li­ci­tatii or­ga­nizate anul tre­cut, astfel ca pre­tul de por­nire al celei de-a tre­ia lici­tatii va fi la juma­tate (17 eu­ro/­mp) fata de cel initial.