Exista tara, oras sau o simpla asezare care sa intruneasca majoritatea con­ditiilor pentru o viata mai mult sau mai putin ideala? Multele sondaje de opinie si lucrari de cercetare realizate pe aceasta tema nu ofera un raspuns uni­voc. Pentru ca acolo unde aerul este mai curat viata este mai scumpa, acolo unde totul este mai ieftin nu exista un inva­tamant pe masura dorintelor, iar acolo unde siste­mul de pregatire scolara si profesionala se ridica la nivelul exigen­telor, parintii nu-si gasesc locul de mun-c­a potrivit. Un ultim raport al Organi­zatiei pentru Dez­voltare si Cooperare Economica (OECD) arata, printre altele, ca in Europa si in Statele Unite copiii nu pot depasi, de cele mai multe ori, clasa sociala careia ii apar­tin parintii lor. Din punctul de vede­re al veniturilor, cat si al nivelului de pre­gatire, in Marea Britanie si in alte state europene traiectoria de viata a tinerelor generatii nu difera de cea a parintilor. Aschia nu sare departe de trunchi nici in SUA.

Influenta directa a familiei

Raportul in care expertii OECD identifica obstacolele ce ingreuneaza relansarea rapida a economiei mondiale arata ca una dintre problemele cu care se confrunta numeroase state rezida in mobilitatea scazuta a generatiilor. In Marea Britanie, Italia si SUA, veniturile copiilor depind in proportie de aproape 50% de cele ale parintilor. In schimb, in Danemarca, Norvegia si Austria, acest indice nu trece de 20%. Nu se modifica de la generatie la generatie nici gradul de „scolarizare”. In America si Franta, volu­mul de cunostinte asimilate in invata­mantul preuniversitar este determinat, in proportie de doua treimi, de reali­zarile profesionale ale tatalui. In Marea Britanie, Grecia si Portugalia, acest raport este de sub 50%. La capatul opus se afla Coreea de Sud si tarile Scan­dinave, unde succesele scolare ale ele­vilor depind cel mai putin de cele ale parintilor. Analizand lucrurile prin prisma salarizarii se obtine urmatorul tablou: in Portugalia, Marea Bitanie si Spania, barbatii ai caror parinti sunt absolventi de studii superioare castiga cu 50% mai mult, in tarile Scandinave - cu numai 20%-30% peste nivelul de remunerare al tatilor. Analistii vad aici rezultatul influentei directe a parintilor, care impun copiilor o anumita conduita de viata si cariera profesionala.

Aceleasi conditii pentru toti

In general, salariile unde nivelul de studii este recompensat in mod cores­punzator cresc in special in Portugalia, SUA, Italia. De altfel, afirma autorii raportului OECD, in planul mobilitatii generatiilor America nu se deosebeste foarte mult de Europa. Societatea ame­ricana este destul de rigida si conser­vatoare, mobilitatea fiind asigurata in primul rand de emigranti. Cum poate fi rupt acest tipar? Expertii OECD cred ca inainte de toate trebuie modernizat sistemul de invatamant preuniversitar. In opinia lor, cu cat copilul petrece mai mult timp in afara casei, cu atat mai putin experienta familiei isi va lasa amprenta asupra evolutiei lui ulterioare. In plus, trebuie reduse pana la eliminare diferentele dintre scoli si din interiorul acestor institutii: este vorba, in acest caz atat de dotare, cat si de politica pro­movata de conducerea scolilor, care, de regula, alcatuiesc clasele in functie de profesia parintilor, de situatia lor mate­riala si financiara. Pe scurt: trebuie luat exemplul Norvegiei si al Finlandei, unde, potrivit celor mai recente sondaje si analize, copiii primesc aceeasi prega­tire, indiferent de mediul in care traiesc - urban sau rural -, sau de pozitia parin­tilor in societate.

Vancouver - un oras unde merita sa traiesti!

Si pentru ca veni vorba despre me­diul de trai, publicatia „The Economist” a intocmit recent clasamentul celor mai confortabile orase ale lumii. Au fost analizate 140 de aglomeratii urbane din Europa, America de Nord si Australia. Invingator a fost declarat, pentru a cata oara, recenta gazda a Jocurilor Olimpice de iarna, orasul canadian Vancouver. El este urmat de Viena si Melbourne. Merita precizat ca in Top 10 continentul european este reprezentat numai de Viena (locul 2) si de Helsinki (pozitia a 6-a). Australia este prezenta cu patru orase (Melbourne - pozitia 3, Sydney (locul 7), Perth (locul 8) si Adelaida (locul 9). Canada se regaseste pe trei trepte din primele 10 ale ratingului, cu Vancouver (lider absolut), Toronto (loc 4) si Calgary (loc 5). Plutonul fruntasilor este inchis de Aukland, cel mai mare oras al Noii Zeelande. De ce merita Vancouver pri­mul loc? Pentru ca, au spus expertii „The Economist”, locuitorii se bucura de avantajele unei infrastructuri dezvoltate, de numeroase locuri de recreere si odihna, de un aer mult mai curat si un mediu ecologic deosebit, de multe alte bucurii. La o scara de 100 de puncte, Van­couver a primit 98. De notat ca Johan­nesburg, gazda apropiatului Cam­pional Mondial de fotbal, se regaseste in topul celor mai confortabile orase ale planetei din punctul de vedere al conditiilor de viata oferite, la numarul 92. Londra, organizatoarea Olimpiadei de vara din 2012 a fost plasata pe treapta 54. Kiev si Varsovia, unde se va desfasura Campio­natul European de fotbal, ocupa pozitiile 91 si, respectiv, 71 ale ratingului.

Efectul indirect al diferentei euro/dolar

Capitala Frantei, Paris, este, potrivit unui alt sondaj realizat de „The Eco­nomist”, cel mai scump oras al lumii. Altfel spus, viata in orasul luminilor este cu 50% mai costisitoare decat la New York. In urcare o pozitie fata de clasa­mentul din 2008, Parisul a surclasat toate cele 132 de alte localitati examinate. La intocmirea clasamentului nu a fost luata in calcul puterea de cumparare a locui­torilor din diferitele asezari exa­minate. Atentia autoritatilor s-a focalizat pe preturile la bunurile de larg consum si la servicii.

Potrivit economistilor, nu este nimic surprinzator in faptul ca Parisul a preluat conducerea acestui rating. In ceea ce priveste diferenta de costuri ale vietii din capitala franceza si marile orase americane, de la New York la Chicago, ea se explica prin puterea mo­nedei unice europene fata de dolarul american. Pentru o comparare mai cla­ra, analistii de la „The Economist” au convertit toate datele in dolar - de la costurile de intretinere a locuintei la preturile la imbracaminte, incaltaminte sau produse alimentare, iar in 2009 euro a sarit de la 1,28 $ la 1,51 $. Oricum, Parisul este talonat de capitala Japoniei, Tokyo, care a urcat patru trepte compa­rativ cu topul 2008, si de Oslo (Norvegia), care a pierdut doua trepte. Londra, a opta in 2008, a alunecat pe 16, in timp ce deprecierea rublei a facut ca Moscova sa se prabuseasca de pe 31 direct pe 45.