Criza economica a frant cu bru­talitate cresterea din ultimul deceniu a investitiilor straine directe in tarile din Europa Centrala si de Est. In 2009, volumul acestor tranzactii s-a prabusit. Nicio regiune nu a scapat. Dar in Europa Centrala si de Est aceasta scadere a fost deosebit de accentuata, de 38,7%, potrivit datelor preliminare ale UNCTAD. Fluxul investitional va incepe sa se refaca inca din acest an, dar nivelul din 2008, adica inainte de izbucnirea crizei, va fi atins numai in 2014, prognozeaza analistii PwC intr-un raport dedicat acestui su­biect. In perioada 1990-2000, Europa de Est nu era considerata cel mai bun loc pentru investitii directe. Intre anii 1997 si 2003, aceste operatiuni au crescut cu numai 10 mld. $, de la 20 mld. la 30 mld.

Urmatorii sase ani au marcat o adeva­rata explozie: investitiile straine directe au sporit de cinci ori, pana la 155 mld. $. Principalul beneficiar a fost Rusia, cu peste 70 mld. $ in 2008, de la 8 mld. $ in 2005. De o atentie deosebita s-au bucu­rat, de asemenea, statele care au aderat in 2004 la UE.

Daca pana in 2003 tarile baltice, Bulgaria, Croatia sau Romania, nu figurau printre tintele preferate de companiile straine, dupa intrarea in marea familie europeana situatia s-a schimbat radical.

Cum a fost in diferite state

In 2009, Lituania a inregistrat cea mai drastica scadere a investitiilor straine directe, de 71%, cel mai afectat domeniu fiind imobiliarele. Singura tara unde aceste afaceri au crescut a fost Slovacia, aici fluxul de mijloace fiind asigurat de compania TriGranit, specia­lizata pe imobiliare (2,3 mld. $). In Polonia, aceasta reducere a fost de 58%, diminuare care a vizat sfere-cheie, pre­cum petrol, gaze naturale, carbune, imobiliare si finante. Cu toate ca econo­mia Poloniei a reusit sa evite recesiunea, investitiile straine directe s-au micsorat cu 86% in sfera financiara, cu 74% in cea miniera, cu 67% in imobiliare. Consi­derabil mai mica a fost scaderea acestor operatiuni (cu 19%) in Cehia. In 2008, Cehia a atras investitiile concernelor auto Daimler, Volkswagen si Peugeot - Citroen (numai 1 mld. $). In Letonia si Slovenia reducerea a fost de 70%-71%. Problema este ca, inainte de criza, volumul investitiilor straine in aceste tari a fost destul de redus, vizand cu precadere sectorul de imobiliare. Pentru a prognoza viteza de redresare a investi­tiilor directe in regiunea analizata, economistii PwC au verificat depen­den­ta lor de diferiti parametri eco­nomici din mai multe state din zona. Per ansamblu, in intervalul 1997-2008, inves­titiile directe in regiune au reprezentat 4% din PIB. Cresterea economica a depins cel mai mult de aceste tranzactii in Bulgaria, Estonia si Serbia, cel mai putin in Slovenia si Rusia.

Cresterile de salarii, definitorii

Expertii PwC au ajuns la concluzia ca fluxul de investitii straine este cu atat mai mare cu cat este mai mare venitul pe cap de locuitor al tarii, cu cat sunt mai mici salariile in industrie sau primele pentru riscul de credit. Identificand principalii factori care influenteaza cres­terea investitiilor, expertii au formulat cateva previziuni pentru 2010-2014. Sub nivelul din 2009 (77 mld. $), volumul de investitii straine nu va cobori. Iar evolu­tia ulterioara va depinde de doua ele­mente fundamentale - ritmul de crestere a salariilor si scaderea riscurilor de investitii in regiune. In functie de corelatia acestor factori, s-au conturat trei scenarii.

Cel mai probabil: riscurile se reduc treptat, salariile cresc in expresie nomi­nala la unison cu cresterea PIB. Pana in 2014, riscurile vor reveni la nivelul din 2008. In acest caz, investitiile straine directe vor ajunge la 172 mld. $.

Al doilea scenariu prevede o crestere similara a salariilor, dar riscurile de credit fata de 2009 vor cunoaste un trend ascendent intr-o prima faza, pentru a se diminua ulterior. In aceste conditii, investitiile directe se vor ridica, in 2014, la 147 mld. $.

Ultimul scenariu are la baza doua presupuneri: ca riscurile scad, ca in prima varianta, dar majorarea salariilor va fi stopata. Numai aceasta combinatie va permite repetarea exploziei inves­titionale din 2003-2007. Astfel, in 2012 nivelul de investitii straine va ajunge la cel din 2008, pentru ca in 2014 sa urce la 234 mld. $.