Bancile grecesti detin 26,8% din capitalul sistemului bancar romanesc. Totodata, insti­tutiile de credit cu actionar majoritar din Grecia controleaza peste 17% din activele sistemului bancar. La nivelul intregii economii, societatile comerciale grecesti au un capital subscris de peste 680 de milioane de euro (3% din totalul capitalului strain). Cat de mult afecteaza criza greceasca economia romaneasca? Opiniile sunt impartite.

Mai multe analize indica faptul ca ac­tua­la criza din Grecia va afecta economia romaneasca. In aceeasi situatie se afla si Bulgaria. Motivul tine de faptul ca, in ce­le doua state, bancile grecesti au o pre­zenta importanta. In Romania, bancile cu actionar majoritar din Grecia con­tro­lea­za peste 17% din activele sistemului ban­car, in timp ce in Bulgaria, insti­tu­tii­le elene detin aproximativ 30% din active.

Mai mult, la noi au aparut zvonuri ce ali­menteaza scenariile pesimiste: oa­me­nii de afaceri din Grecia si-ar lichida pla­sa­mentele constituite in bancile ro­manesti pentru a muta banii in tara-mama. Iar la inceputul acestui an, agentiile de rating si diversi analisti straini spuneau ca Europa de Est este amenintata de re­tra­gerile de capital din sectorul bancar.

Impact limitat pana in prezent

Totusi, pana in prezent, problemele financiare ale statului elen au avut un impact limitat si este inca neclar care va fi amploarea influentelor grecesti. Pe de o parte, Banca Europeana pentru Re­con­s­tructie si Dezvoltare avertizeaza ca sec­torul bancar si economiile din Europa de Est vor avea de suferit de pe ur­ma cri­zei grecesti. De asemenea, multi ana­listi considera ca fluxurile de in­ves­titii dins­pre Grecia spre tari precum Ro­ma­nia si Bulgaria se vor diminua. Neil Shearing, analist in cadrul Capital Eco­no­mics, spu­ne, citat de Reuters, ca riscul retragerilor este foarte real. Totusi, „nu vor avea loc, probabil, retrageri ale pla­sa­mentelor en-gros din Romania si Bul­ga­ria, dar cu si­guranta ca fluxurile de investitii nu vor creste”. Tot­odata, Kiril Avramov, ana­list in ca­drul Political Capital din So­fia, afirma ca problemele Greciei si si­tua­tia din Ro­ma­nia trimit semnale de in­grijorare. „Aces­tea afecteaza interesul in­ves­ti­torilor si capacitatea de a atrage ca­pi­tal“, adauga acesta.

Pe de alta parte, criza greceasca re­pre­zinta o oportunitate atat pentru Ro­ma­nia, cat si pentru celelalte state din Eu­ropa Centrala si de Est. Totul tine de modul in care este privita acum datoria publica. Simon Evans, seful diviziei de strategie pentru piete emergente din cadrul Cheuvreux (Credit Agricole), spu­ne, citat de Bloomberg, ca acum chiar si cel mai indatorat stat din Europa emer­gen­ta, Bulgaria, arata mai bine decat pe­ri­feria zonei euro. „Europa de Est a de­pasit deja prima etapa a relansarii, pa­che­tele de sprijin de la FMI si UE sunt in derulare, iar guvernele au inceput deja ajustarile. In schimb, la periferia zonei euro, problemele abia au inceput sa fie recunoscute si abordate”.

Avantajul gradului de indatorare

Pentru 2010, Comisia Europeana es­ti­meaza un grad de indatorare al sta­tului elen de peste 120% din Produsul In­tern Brut. In schimb, in Romania, datoria publica ar urma sa urce la numai 27%, in timp ce in Bulgaria nivelul este prog­no­zat la 16%. De asemenea, in Ungaria, da­to­ria publica va fi, la finele acestui an, in jurul a 80%, in timp ce nivelul in Polonia este estimat la 57%, iar in Republica Ceha la 40%.

De asemenea, si americanii de la Citi­group afirma ca situatia Greciei va avea un impact pozitiv pentru pietele din Europa Centrala si de Est. Asta pentru ca tarile din regiune inregistreaza indi­ca­tori care depasesc constant asteptarile ana­listilor. „Piata va recompensa aceste tari pentru ca au inceput sa ia medi­ca­­men­tele potrivite”, declara un analist al Citi­group. Spre exemplu, obligatiunile din Europa emergenta vor avea per­for­man­te mai bune decat titlurile de pe pietele din Asia sau America Latina, ca ur­mare a faptului ca tarile central si est-eu­ropene „isi ataca hotarat de­ze­chi­li­brele”.

Un efect pozitiv a putut fi ob­ser­vat deja la eurobondurile emise de statul ro­man. Desi a vrut sa atraga suma de un mi­liard de euro, cererea pentru aceste titluri a fost de aproape 4,9 miliarde de euro. Iar cand au intrat la tran­zac­tio­nare, cotatiile eurobondurilor romanesti au fost in crestere.

Puncte slabe

• Bancile cu actionar majoritar in Grecia detin 26,8% din capitalul sistemului bancar romanesc.

Puncte forte

• Prin acordul cu FMI, cele mai mari banci din tara noastra, inclusiv cele grecesti, si-au luat angajamentul de a mentine expunerea fata de Romania.
• Numai 1,9% din exporturile companiilor romanesti se indreptau catre economia elena.

Oportunitati

• Gradul scazut de indatorare al Romaniei, precum si al altor state din regiune pune intreaga Europa Centrala si de Est intr-o lumina favorabila.
• In plus, acordul cu FMI este considerat o garantie de cei mai multi investitori, ca Romania isi va mentine angajamentele de reducere a dezechilibrelor.

Amenintari

• In piata financiara autohtona circula zvonuri ca unii investitori greci au inceput sa isi lichideze plasamentele din Romania pentru a le muta in Grecia.
• Unii analisti spun ca, in actualul context, investitiile dinspre Grecia spre Europa de Est vor fi stopate.