A patra varianta a programului anticriza al guvernului, prin care se prevede infiintarea unui fond national de investitii din pachetele minoritare de actiuni pe care le detine statul la diferite companii, a fost primita de o parte a mediului privat cu reticenta. In schimb, unii oameni de afaceri o considera o idee buna in teorie, dar atrag atentia ca punerea ei in practica va fi dificila. Oamenii din investitii sau consultanta financiara sugereaza statului sa mearga pe proiecte de investitii cu impact radical asupra economiei, astfel incat efectele sa dea un impuls pietei muncii si sa fie resimtite pana la nivelul firmelor mici. „Deocamdata imi e foarte neclar in ce fel de investitii se vor duce banii si cu ce eficienta, precum si cat de transparente vor fi aceste plasamente. In niciun caz nu ar trebui sa fie investitii cu marje mari de profit. Ne trebuie proiecte de anvergura nationala, cu efect de angrenare, care sa implice cat mai multi furnizori si subcontractori de pe arii cat mai extinse si sa genereze astfel noi locuri de munca. Firmele mici si piata muncii au cel mai mult nevoie de un impuls acum”, spune Radu Craciun, director de investitii la Eureko Pensii.

El admite ca unii dintre investitorii care ar finanta viitorul FNI ar putea fi chiar fondurile de pensii, insa crede ca aportul de capital romanesc nu va fi suficient.

„Pentru un proiect care sa aiba impact global asupra economiei iti trebuie o suma considerabila, care va fi imposibil de obtinut doar din vanzarea pachetelor majoritare si in niciun caz doar de la investitorii locali, ale caror lichiditati nu sunt suficiente. Statul ar trebui sa puna la bataie active mai mari si mai intere­sante, care sa atraga interesul strain, daca vrea sa obtina banii pe care nu e in stare sa ii stranga din impozite”, a mai spus Craciun.

Doru Lio­na­chescu, Managing Partner la compania de con­sultanta in finantari si achi­zitii Capital Partners, crede ca viitorul fond ar trebui sa dispuna si de alte surse de finantare pe langa participatiile minoritare. „Exista in unele tari cu excedente astfel de fonduri suverane, dar acolo ele au adunat de-a lungul timpului, din diferite taxe, cash. Nu e suficient sa fii proprie­tar a 5% din compania X, ci iti trebuie lichiditati ca sa ai forta de a investi. Nu mi-e clar care este conceptul acestui fond si care va fi diferenta dintre el si celelalte SIF-uri, AVAS sau Fondul Proprietatea. Sper doar sa nu fie ideea cetoasa a cuiva din structura de consilieri a guvernului, care e formata exclusiv din teoreticieni”, a afirmat Lionachescu.

Neincredere

Maria Grapini, presedinte al Federatiei Patronale din Industria Usoara, nu are incre­dere intr-un astfel de proiect, in primul rand pentru ca in Romania au existat expe­riente negative cu fonduri nationale de in­vestitii. „Deo­camdata nu au explicat nimic con­cret, iar de la idee la proiect mai este drum lung. Din acest punct de vedere, anul 2010 este deja pier­dut”, a explicat Grapini, adaugand ca, prin ur­mare, nu poate fi vorba de o masura anticriza care sa se aplice pen­tru acest an.

Adrian Vascu, expert evaluator, prese­dintele ANEVAR 2008-2009, spune ca infiin­tarea unei noi structuri care sa gestioneze participatiile minoritare ale statului se poate justifica doar in masura in care mana­ge­mentul acesteia este dat pe maini private. „Daca luam participatiile sta­tului de la AVAS si le dam unei alte institutii de stat nu am rezolvat nimic. Maximizarea partic­i­patiilor minoritare ale statului se poate face cu succes numai daca fondul respectiv este listat pe bursa. Dar asta nicidecum nu este o solutie anticriza, ci doar o masura de eficien­tizare a gestionarii actiunilor minoritare ale statului”, declara Vascu. Vanzarea actiunilor statului nu va scoate tara din criza, mai spune Adrian Vascu. Jucatorii din IT se arata sceptici in legatura cu proiectul guvernului de a in­fiinta un fond national de investitii ali­mentat din actiunile minoritare detinute de stat la diferite com­pa­nii. Astfel, in opinia lui Gabriel Marin, mana­ging director la Omni­logic, una dintre cele mai mari companii de IT cu activitati in distributie si servicii, ideea de a se crea un fond de inves­titii fara a se face anumite precizari este una prea generala. „Nu s-a comunicat insa ce obiective are acest proiect, unde se vor face investitii, iar pana nu va exista ceva concret, nu pot sa ma pronunt”, explica Gabriel Marin. Pe de alta par­te, o pozitie salutara legata de un asemenea pro­iect apartine lui Calin Mihai Rangu, CEO IIRUC Service, parte a grupului IT austriac Raiffeisen Informatik, care vede in aceasta masura un vehicul de a cana­liza o parte din resurse. „E clar ca e ne­voie de investitii, iar Fondul e doar un vehicul de a canaliza niste bani. Orice ma­sura este salutara. Care este calea prin care se pot gestiona resursele este o decizie care ra­mane la latitudinea specia­lis­tilor”, preci­zea­za pentru „Financiarul” seful IIRUC.

Ce crede Mircea Ursache, initiatorul unui proiect similar

„Acest proiect de act normativ, prin care sta­tul roman ar trebui sa vanda pachetele mino­ritare de actiuni pe care le mai are in por­tofoliu, a fost initiat de pe vremea cand eram pre­sedinte al AVAS si nu inteleg de ce a trebuit sa zaca in sertare timp de mai bine de sase luni”, a declarat pentru „Finan­cia­rul” Mircea Ursa­che. Potrivit aces­tuia, ma­su­ra este „impro­priu spus una anticriza”, dar poate sa aduca la Bugetul statului sume ce pot depasi pragul de trei miliarde de euro. De asemenea, fostul sef al AVAS considera ca „solutia vinderii acestor pachete este mai mult decat necesara, doar ca in perioada de criza ele nu sunt vandabile, iar singu­rul mecanism prin care se poate eficien­tiza aceasta masura este van­zarea actiunilor la bursa”. „Daca aceste pachete nu au fost vandute pana acum denota intr-un fel faptul ca a existat o anume complicitate a statului cu actionarii majoritari care nu au avut niciun interes sa cumpere”, a mai spus Ursache.