Unii cauta sa se distanteze de Fon­dul Monetar International (FMI). Altii vor sa-si reduca dependenta de dolar. Ideea eu­ro­penilor privind infiintarea unei struc­turi proprii dupa modelul FMI nu face decat sa completeze lista pro­pu­ne­ri­lor deja existente in acest sens. Mai vechi sau mai noi, aceste sugestii au fost rea­du­se la lumina in contextul crizei glo­ba­le, care a scos in evidenta incapacitatea di­feritelor tari de a face fata unor pro­vo­cari.

Dincolo de toate, aceste propuneri au, pe langa rolul lor de „colac de sal­va­re”, de re­fugiu in cazuri de urgenta, o com­po­nenta politico-economica.

Odata lan­sate, ele vor deveni parghii de im­pu­ne­re a unor norme, a unei anumite con­dui­te. De altfel, chiar Fondul Monetar Euro­pean (FME) despre care se tot vor­bes­te in ultimul timp, fiind privit de unii ca o poveste frumoasa, dar absurda, iar de altii ca o rezolvare a numeroase di­fi­cul­tati, va avea, daca va fi realizat, mi­si­u­nea de a obliga tarile participante sa respecte regulile cerute. In caz con­trar, nu se va putea vorbi de acordarea unui sprijin la nevoie. Desigur, intr-o lu­me in care globalizarea a prins radacini pu­ternice, este nevoie de timp, de ne­gocieri lungi si obo­si­toa­re pentru ga­sirea unei solutii general valabile. Este cert insa ca lu­cru­rile s-au urnit si ca peste cativa ani sce­na mondiala fi­nanciara si eco­no­mi­ca va avea alta infatisare.

Chiang Mai, solidaritate regionala

Fondul monetar asiatic va vedea lu­mi­na zilei la 24 martie, sub forma unui fond de urgenta cu un capital de 120 mld. $. Destinat sa previna orice criza de li­chiditati in regiune, el reuneste China, Japonia si Coreea de Sud, precum si statele membre ale Asociatiei Natiunilor din Asia de Sud-Est.

Este vorba de o versiune ameliorata a dispozitivului de solidaritate regionala nascut in 2000 sub denumirea de lucru „Chiang Mai”. Ideea Fondului este re­zul­tatul crizei din 1997-1998. Thai­lan­da, Indonezia si Coreea de Sud au im­pru­mutat, la acea data, sume mari de la Fondul Monetar Inter­na­tio­nal. Cu pre­tul reducerii dras­tice a chel­tu­ie­lilor lor publice, al pri­va­tizarii in­treprin­derilor de stat si al cres­terii do­ban­zilor de referinta. Lan­sarea Fondului a fost de mai multe ori amanata, fie sub pre­siu­nile FMI si ale SUA, fie din cauza rivalitatilor na­tio­naliste din regiune. Prin urmare, so­li­daritatea regionala s-a li­mitat, intr-o prima faza, la o serie de acor­duri bi­la­terale din domeniul schim­bu­lui valutar. Statele s-au angajat sa fur­nizeze reciproc rezerve cand unul dintre membri s-ar afla in pericol. De exemplu, in cazul unui atac speculativ asupra monedei. Proiect al unui veritabil me­ca­nism de solidaritate, propunerea a re­ve­nit pe masa pe discutii pe fondul crizei fi­nanciare, cand statele asiatice si-au ma­nifestat intentia de a se dota cu un fond de schimb valutar in valoare totala de 80 mld. $. Intr-un final, s-a ajuns la ver­siu­nea actuala. Finantat in proportie de 80% de China, contributia Japoniei si a Coreei de Sud fiind de 38,4 mld. $ si, respectiv, de 19,2 mld. $, Fondul per­mi­te ta­rilor semnatare sa obtina rapid un cre­dit calculat in functie de propria lor ta­xa de participare.

Alternativa latino-americana

In timp ce europenii dezbat diferite mecanisme financiare, tarile latino-ame­ri­cane se straduiesc sa instaureze o al­ter­nativa regionala la FMI. Lansat prin de­cla­ratia de la Quito, in 2007, acest proiect precizeaza punerea la punct a unei uni­uni monetare. Primul pas il constituie Bancosur, banca regionala a carei struc­tu­ra a fost apro­bata in sep­tem­brie anul trecut. Argentina, Brazilia, Para­guay, Uru­guay, Ecuador, Bolivia si Venezuela au semnat pentru un capital de 7 mld. $, dintr-un capital initial de 20 mld. $. Dar Co­lumbia si-a restras sem­na­tura in aju­nul recentei ceremonii, in timp ce Peru a re­fuzat sa participe la un proiect care ar avan­taja Venezuela. Pro­ble­ma este ca ideea crea­rii Bancosur a ve­nit in 1998, din par­tea pre­sedintelui Hugo Chavez. Deo­cam­da­ta, Bancosur, care nu dispune de­cat de echi­pe em­brio­nale, nu este inca ope­­ra­tio­nala, dar pe viitor va fi chemata sa in­lo­cuiasca FMI atunci cand cineva va avea ne­voie de un imprumut. Fireste, con­di­tiile impuse nu vor fi atat de drastice.