Primul interviu din campania „Cum sa supravietuim in 2010. Ghid de prim ajutor eco­nomic” l-a acordat pentru „Financiarul” economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, care spune ca anul acesta sectorul privat va avea mai multi bani pentru ca statul va absorbi resurse mai putine din piata interna.

Anghel sustine ca do­ban­da de politica monetara a BNR va atinge la sfarsitul anului 6%, in paralel cu o noua reducere a rezervelor minime obligatorii atat pentru lei, cat si pentru valuta.

„Financiarul“: Care credeti ca este principala cauza a inghetarii cre­ditarii private: lichiditatea scazuta din sistemul bancar, in urma imprumuturilor masive facute de stat, sau absenta unei cereri solvabile din partea companiilor si a persoanelor fizice?
Lucian Anghel: Creditarea privata continua si a continuat, BCR si alte banci sus­tinand permanent atat sectorul com­pa­niilor, cat si cel al gospodariilor po­pu­la­tiei prin acordarea de noi credite. Ce­rerea solvabila de credite este insa mai sca­zuta in comparatie cu anii anteriori si estimam ca va ramane la aceste niveluri relativ reduse inca o perioada de timp din cauza situatiei dificile din economie cu reflex in piata muncii - somaj in cres­tere, venituri in scadere, incer­titudini cu privire la viitor.

Chiar daca datele statistice refe­ri­toa­re la productia industriala arata deja pri­mii zori ai iesirii din recesiune a Ro­maniei, cred ca vom putea proclama iesirea definitiva din recesiune numai atunci cand economia reala va fi capabila sa ge­ne­reze net noi locuri de munca si sa ab­soar­ba o parte din somerii existenti. In acel moment vom putea observa si o re­ve­nire sustenabila a procesului de cre­di­ta­re, dar ritmurile anuale de crestere vor fi inferioare celor din perioada an­te­rioa­ra recesiunii.

Care credeti ca va fi primul sector al economiei pe care bancile vor fi predispuse sa-l crediteze?
BCR si alte banci sunt dispuse chiar si in prezent sa finanteze activitatatile via­bile pe termen mai lung sau proiecte de investitii familiale precum achizitia de noi locuinte de catre persoanele fizice prin programul „Prima casa”.

Sectoarele industriale orientate in spe­cial catre export, sectorul cons­truc­tii­lor care lucreaza pe baza de comenzi fer­me si dezvolta proiecte solide (lucrari de in­frastructura de exemplu), sectorul ener­getic sau agricultura, realizata la stan­darde europene pe mari exploatatii, sunt cateva exemple de sectoare pe care ban­cile sunt dispuse oricand sa le cre­di­teze.

Credeti ca Executivul va continua sa-si finanteze deficitul bugetar si sa-si refinanteze datoria publica scadenta de pe piata interna si in 2010 sau va iesi pe piata externa, in conditiile in care se pare ca aceasta a fost ultima transa de la FMI cu o asemenea destinatie?
Deficitul bugetar va fi mai scazut in 2010 in comparatie cu anul anterior si aceas­ta este o veste buna, insemnand ne­ce­sitati de finantare mai reduse ale Mi­nis­terului de Finante. Cred ca in 2010 Mi­nisterul de Finante va continua sa atraga sume in lei de pe piata interna, in­cer­cand eventual o diversificare a instru­men­telor prin extinderea maturitatilor, dar se va adresa si pietelor externe.

Cat credeti ca va absorbi de pe piata interna? Se va agrava sau se va relaxa fenomenul de „crowding out” al sectorului privat in 2010?
Sectorul privat al economiei va dis­pu­ne de sume mai mari in 2010 prin re­du­cerea volumului de lichiditati ab­sorbite de catre Ministerul de Finante din piata, iar acesta este un lucru benefic din perspectiva sustinerii cresterii eco­no­mi­ce prin creditare.

Guvernul pariaza in Legea bugetului pe 2010 pe venituri considerabil mai mari obtinute din impozitul pe profitul bancilor. Credeti ca este realista o astfel de prognoza?
Este dificil de estimat evolutia pro­fi­tu­lui bancilor in 2010.

La ce nivel credeti ca va ajunge la finalul lui 2010 dobanda de politica monetara a BNR? Dar rezervele minime obligatorii, in lei si in valuta?
In conditiile continuarii acordului cu FMI si Comisia Europeana, reducerii in­flatiei si a unor presiuni externe scazute asu­pra cursului de schimb, dobanda de politica monetara s-ar putea situa la finele anului 2010 in jurul nivelului de 6%. In acelasi timp sunt posibile reduceri ale rezervei minime obligatorii atat in lei cat si in valuta, avand in vedere obiec­ti­vul de atingere graduala a cerintelor de rezerva minima obligatorie in zona euro si stimularea creditarii.

Guvernul intentioneaza sa dea afara 100.000 de bugetari (sau mai multi, depinde de ministrul care face declaratia). Cum va afecta asta calitatea portofoliilor de cre­dite de retail acordate persoanelor din sectorul public atat in cazul bancii dumneavoastra, cat si la nivel de piata?
In mod cert Romania trebuie sa apli­ce reformele fiscale, salariale si struc­tu­ra­le convenite in cadrul acor­dului cu FMI si Comisia Europeana. Dar, pe de alta parte, guvernul dispune de o anu­mi­ta marja de manevra si cred ca ar fi indicat sa aleaga mai multe mo­da­litati de reducere a cheltuielilor salariale, evi­tand pe cat posibil dis­po­ni­bi­lizarea si­mul­tana a unui numar mare de salariati.

Noul an a inceput cu executarea garantiilor aferente creditelor, dupa ce in 2009 bancile au preferat sa amane rambursarea restantelor prin acordarea unor perioade de gratie sau reducerea valorii ratelor. Dar daca unii debitori nu pot sa-si achite ratele, altii pur si simplu refuza sa le mai plateasca. In ce masura o majorare a fiscalitatii (fie prin cresterea taxelor, fie prin cresterea bazei de impozitare) va amplifica procesul de executare a garantiilor?
BCR a incercat si incearca per­ma­nent sa isi ajute clientii, inclusiv pe cei de buna-credinta care au dificultati la ram­bursarea creditelor. Pentru banci, executarea garantiilor este o solutie de ul­tima instanta care se aplica atunci cand nu se identifica o solutie viabila de re­organizare a creditului.

In ceea ce priveste fiscalitatea, pe lan­ga majorarea accizelor care in mare par­te a fost inevitabila ca urmare a de­precierii medii a leului din 2009 si a ne­ce­sitatii alinierii la standardele europene, consider ca Romania nu are nevoie in prezent de o majorare suplimentara a fiscalitatii. Procesul de revenire lenta a economiei se bazeaza pe piata interna ce ofera oportunitati semnificative de in­ves­titii si consum, iar o crestere a fis­ca­litatii nu ar face decat sa amane iesirea din recesiune.

Mediul de afaceri are nevoie de sta­bi­litate si predictibilitate in elaborarea planurilor pentru urmatorii ani. In ace­lasi timp trebuie sa avem in vedere ca Ro­mania se afla intr-o competitie cu ce­le­lal­te tari din regiune pentru atragerea de in­vestitii straine, iar o evolutie im­pre­vi­zi­bila si adversa a fiscalitatii poate in­de­parta anumite proiecte de tara noastra.

Care sunt cauzele obiective pentru care agricultura romaneasca, desi ar trebui sa beneficieze de considerabile fonduri europene, nu este atractiva pentru sistemul bancar? Absenta spiritului antreprenorial in respectivul sector, drepturile de proprietate litigioase, faramitarea proprietatilor, sistemul defectuos de subventionare etc.?
Potentialul agriculturii romanesti este unul imens, iar acest sector ar putea hrani peste 80 de milioane de locuitori daca ar fi utilizat la adevarata sa valoare. Faramitarea proprietatilor cu efecte ne­ga­tive asupra productivitatii muncii, orien­tarea redusa a micilor ferme spre cerintele consumatorilor finali, lipsa unor asociatii constituite pe segmentul de productie sau desfacere a produselor agri­cole, dependenta de starea vremii sunt principalele probleme cu care se con­frunta sectorul agricol in prezent.

Sectorul bancar este dispus sa fi­nan­teze exploatatiile agricole organizate du­pa standardele internationale, capabile sa atraga fonduri europene, si care au o piata certa, fie interna, fie externa, de desfacere a productiei.