Executivul pregateste un nou plan de masuri pentru relansarea economiei. Al patrulea intr-un singur an. Printre noile obiective luate in calcul se numara in­fiin­­tarea unui fond national de investitii alimentat din actiunile mino­ritare detinute de stat la diferite companii. „Guvernul lucreaza la un proiect pentru crearea unui fond de investitii care sa puna la dispozitie resurse financiare pentru sustinerea proiectelor majore de infrastructura, de investitii, din Roma­nia”, a explicat ieri, premierul Emil Boc.

O idee similara a fost lansata si in urma cu un an. In martie 2009, AVAS anun­ta ca guvernul discuta despre infiin­tarea Societatii de Investitii de Stat (SIS), care sa preia participatiile mino­ritare detinute de institutie la 356 de com­panii. Printre aceste societati se nu­mara Roman SA Brasov, Avicola Iasi, Biofarm Bucuresti, Metalurgica SA, Transporturi Utilaj-Constructii Craiova.

Cel de-al saselea SIF (Societate de Investitii Financiare), asa cum a fost su­pra­numit fondul de investitii al sta­tului, ar fi trebuit lansat pana la finele anului trecut si urma sa aiba un capital social de 30 de milioane de euro. Noua socie­tate ar trebui sa fie un vehicul suveran al statului sau un instrument oferit investitorilor? Cine va administra SIF6 - statul sau un administrator inde­pen­dent? Va exista un prag de detinere, situa­tie similara cu cea din sectorul societatilor de investitii financiare de la BVB? Si, cel mai important, ce se va intam­pla cu banii incasati? Sunt doar cateva dintre intrebarile ridicate de investitori si ramase fara raspuns.

Mediul de afaceri este destul de sceptic

Majoritatea oamenilor de afaceri contactati de „Financiarul” au aratat ca „momentul este oportun”, dar punerea in practica a unui asemenea proiect are multe necunoscute.  „La prima vedere si fara detalii, pare a fi o idee buna. Dar de la idee pana la implementare exista niste pasi de urmat, care in functie de cum sunt realizati pot transforma proiectul intr-un succes sau intr-un esec. Si tot la prima vedere, costurile unui asemenea proiect vor fi destul de mari, ceea ce scade atractivitatea unui asemenea pro­dus”, a declarat Eugen Voicu, prese­din­tele Aviva Investors. La randul sau, Adrian Lupsan, direc­tor adjunct la Inter­ca­pital Invest, a ex­plicat ca „momentul actual al pietei este oportun, dar succesul unui astfel de demers depinde de cat de viabile sunt companiile vizate”.

„Daca in acest fond vor fi introduse detinerile minoritare la companii pe care guvernul nu a reusit sa le vanda in ultimii sase-sapte ani, care au un grad mare de indatorare sau care nu mai au activitate, atunci interesul investitorilor va fi aproape inexistent. Important va fi ce emitenti se aduc in acest fond, pentru ca investitorii se uita la performantele acestora”, a aratat Lupsan „Este o idee buna, insa drumul spre iad este totdea­una pavat cu bune intentii”, atrage aten­tia Adrian Crivii, fostul presedinte ANEVAR. In opinia sa, statul ar trebui mai intai sa scape de unele actiuni mino­ritare care n-ar face decat sa aglomereze mult prea mult volu­mul de lucru. In plus, Fondul ar tre­bui dat in adminis­trare privata, intrucat „statul va fi tentat sa creeze o noua structura birocratica extrem de stufoasa, cu un Consiliu de Administratie jinduit de clientela poli­tica, cu nepotisme etc.”, a mai aratat Adri­an Crivii. La randul sau, Octavian Dan, administrator si actionar minoritar al SAER, spune ca infiintarea unui fond de investitii este o idee buna, insa rezultatele vor aparea abia peste doi ani, din cauza procedurilor de durata.

„Anul acesta e deja incheiat. De-abia dupa anul viitor, daca fondul va fi capita­lizat, se va putea vorbi de investitii in infrastruc­tura”, a afirmat Dan.
„Este una dintre solutiile posibile, astfel de fonduri s-au facut si in alte tari, ca raspuns la criza economica”, ne-a de­cla­rat Dan Matei Agathon, secretarul ge­neral al CONPIROM. In context, el a atras atentia ca investitiile ar trebui indrep­tate catre proiecte mari pentru a avea un efect real in economie. Andreea Fili­pciuc, reprezentant al companiei Lam­dro SA, parte a Grupului Max Ai­cher, spune ca producatorii asteapta inves­titii masive in infrastructura, prin urmare „orice varianta din care ar rezul­ta bani pentru infrastructura ar fi bine-venita”.

Patru planuri anticriza intr-un an

Noile masuri avute in vedere de Cabinetul Boc ar urma sa promoveze in prin­cipal sistemul de parteneriat pu­blic-privat, precizeaza surse oficiale cita­te de Mediafax. Stoparea controalelor abu­zive la firme, simplificarea publicarii acte­lor de functionare a firmei si redu­cerea la minimum a capitalului pentru micro­intreprinderile infiintate de catre tineri sunt alte cateva idei luate in calcul de catre guvernanti. Noul set de masuri urma sa fie anuntat de premierul Emil Boc, ieri, la Parlament, in cadrul unei dez­bateri organizate, in plen, la pro­punerea PD-L. Sedinta a fost insa amanata pentru saptamana viitoare, intrucat reprezentantii PSD si cei ai PNL nu participa zilele acestea la lucrarile din plen.

Guvernul Boc se afla practic la a patra incercare de a reporni economia. Primele trei planuri anticriza au fost considerate ineficiente de catre mediul de afaceri, iar efectele pozitive produse in economia reala au fost minime. De altfel, s-a putut observa ca deciziile eco­no­mice luate pe parcursul anului trecut au fost mai degraba o improvizatie, iar multe dintre masurile anticriza anunt­a­te de guvern au fost in realitate decizii de gestionare a treburilor curente ale Executivului.

Mentinerea cotei unice la 16%; investitia publica masiva in infra­struc­tura; neimpozitarea profitului reinvestit ori achitarea datoriilor catre agen­tii economici pentru facturi re­s­tan­te au fost cateva dintre obiectivele fixate in ianuarie 2009. In iulie 2009, prim-mi­nistrul declara ca toate promisiunile au fost indeplinite si anunta ca Executivul si-a fixat noi obiective. Noul plan cu­prin­dea cam aceleasi masuri ca si pri­mul proiect, cu noi termene de indeplinire. In decembrie 2009, odata cu investirea guvernului PD-L - UDMR, premierul Emil Boc a lansat un al treilea set de masuri „care sa conduca la relansarea eco­no­miei si consolidarea cresterii eco­nomice”.

Din nou, Executivul a promis „sprijinirea mediului de afaceri si ela­borarea unui set de politici noi pentru sprijinirea IMM-urilor”. A fost un nou prilej pentru premierul Emil Boc sa reia, la nivel declarativ, promisiunea ca statul va aloca „cel putin 20% din banii buge­tului pentru investitii publice in vederea mentinerii si crearii de noi locuri de munca”.

UE renunta la masurile anticriza

Ministrii de Finante din UE vor prezenta saptamana viitoare un acord referitor la retra­gerea masurilor de stimulare fiscala adoptate la sfarsitul anului 2008 pentru a lupta contra crizei. „Daca sunt mentinute prea mult timp, aceste masuri pot impie­dica procesul de ajustare inter si intra­sec­torial, prin distorsionarea preturilor si intro­­ducerea de stimuli inadecvati“, se ara­ta in proiectul unei declaratii comune care urmeaza a fi prezentata la intalnirea din 16 martie.