Pe plan national, operatiunea „Al­i­mente pentru saraci pe banii Uniunii Eu­ro­pene” este un business profitabil, atat din punct de vedere financiar, cat si din cel politic. Financiar, aduce beneficii agen­tilor economici castigatori ai con­tractelor de furnizare si distributie a pro­duselor agroalimentare destinate per­soa­nelor defavorizate. Politic, alimente contra vot, pe banii Uniunii Europene, a fost o tema larg dezbatuta in campania pen­tru alegerile prezidentiale din toam­na anului trecut, cand autoritatile locale dintr-o serie de judete imparteau elec­to­ratului sarac pachete cu faina  si zahar pe care era inscriptionata, ilegal, sigla de partid, alaturi de cea a Uniunii Europene, incercand astfel sa cumpere voturile celor care nu stiau ca banii pentru pachetele- mita electorala proveneau de la Comisia Europeana, iar destinatia lor era cu totul alta decat castigarea de votanti.

Pe plan comunitar rezolva problema controversata a stocurilor de interventie in agricultura din statele membre si creea­za oportunitati de castig pentru ace­lea dintre ele care furnizeaza alimente de stricta necesitate categoriilor defavorizate din tari care fac de asemenea parte din Uniu­nea Europeana. 

Programul este finan­tat de cetatenii europeni din UE27, prin acea cota din taxele si impozitele pla­tite de catre acestia care intra in bugetul Uniu­nii, cu adresa Fondului European de Garantare Agricola. Principiul de baza este acela ca toata lumea castiga, dar prac­tica derularii planului de furnizare de ali­mente din stocurile comunitare de in­ter­­ventie in favoarea saracilor Europei arata ca unii dintre participanti sunt mereu in postura de cumparatori, iar altii mai ales de vanzatori. Este situatia Unga­ri­ei, care, prin intermediul Agentiei pen­tru Dezvoltare si Agricultura, va furniza in acest an cereale Bulgariei, Greciei, Ita­liei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, Slo­ve­ni­ei si, nu in ultimul rand, Romaniei. Pe de alta parte, Romania nu are stocuri de in­terventie, fiind in situatia de a asi­gura ajutoarele pentru saraci prin trans­feruri de ­pe alte piete din spatiul co­­mu­nitar.

Procesatorii de lapte asteapta licitatiile

Pe scurt, mecanismul derularii Planu­lui de furnizare de alimente din stocurile comunitare catre persoanele defavorizate (PEAD) este urmatorul: statul membru comunica Executivului de la Bruxelles cantitatile de produse necesare, forma in care acestea se distribuie si criteriile de eligibilitate ale beneficiarilor. Procesul are loc in fiecare an, spune Valeriu Steriu vicepresedintele Comisiei pentru Agri­cul­­tura din Camera Deputatilor, iar Co­misia Europeana, in func­tie de stocurile de interventie exis­ten­te la nivel comu­ni­tar (constituite de acele guverne care in­ter­vin pe pietele nationale cumparand anumite categorii de produse agricole in vederea mentinerii preturilor la produ­ca­tori) si de solicitarile tarilor membre alo­ca, prin regulament, canti­ta­tile ce revin fiecarui ­stat solicitant si pro­venienta acestora, stabilind totodata si pre­tul de vanzare. Odata aceasta etapa in­cheiata, Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura (APIA) lanseaza licitatii la care participa agentii economici intere­sati de aceasta afacere. Valentin Blanaru, pre­se­dinte al Asociatiei Patronale Roma­ne din Industria Laptelui, detaliaza, pen­tru „Financiarul”, continuarea proce­sului: „In 2010, statul roman, prin APIA, va cumpara 4.500 de tone de lapte praf degresat din Lituania, la pretul de 1.697 euro/tona, valoarea tranzactiei fiind de 7.641.000 de euro. APIA va organiza licita­tie pentru firmele interesate sa furnizeze catre consiliile jude­tene, dar cas­tigatorii contractelor nu primesc bani cash, ci lap­te praf din stocul litua­nian.

Ca pro­ce­sator, din can­titatea de lapte praf casti­gata la licita­tie trebuie sa livrez consiliilor judetene produse lactate, iar eu pot dispune cum doresc de laptele praf. De exemplu, il pot vinde fabricilor de inghe­tata, castigul meu fiind dat de diferenta dintre pretul acestei vanzari si costul pe care l-am avut cu produsele lactate livrate consiliilor judetene”. Pro­fi­tul astfel obtinut este atrac­­­tiv pen­tru pro­cesatorii de lapte, Aso­cia­tia Patronala Ro­mana din Industria Laptelui anun­tand ca va par­ticipa la licita­tia pe care APIA o va lansa in cu­rand. In acest an, APIA va organiza licitatii si pentru faina alba de grau cumparata de la Agentia pen­tru Agricul­tura si Dezvoltare din Ungaria, precum si pentru zaha­rul alb rafinat, achizitionat de la agentia de resort din Italia. Bugetul de care dis­pune APIA pentru cum­pararea fainei, a zaharului si a lap­telui praf  este de 29.951.704 euro, din care cos­turile admi­nis­tra­tive si de trans­port repre­zin­ta 1.561.479,91 euro. Din suma des­tinata strict achizi­tiei de produse agricole, 23.178.834,09 euro vor intra in conturile agentiilor din Ungaria, Italia si Lituania, iar un rest de 5.211.876 euro vor sprijini cumpararea de pe piata libera a unei cantitati supli­men­tare de  alimente.

Sumele au crescut de la un an la altul, odata cu numarul nevoiasilor

In anul 2008, aproximativ 1,5 mil. de romani - declarati de auto­ritati in ca­tego­ria persoanelor defavorizate din punct de vedere material si  incadrandu-se in con­ditiile impuse de legislatie - au beneficiat de sprijinul alimentar finantat de Comisia Europeana din Fondul Euro­pean de Garantare Agricola.  Era vorba despre 19 kg de faina de grau alb si 6 kg de zahar pentru fiecare beneficiar. Suma pusa la acea vreme in joc a fost de 24.258.046 de euro, din care 4,5% reprezentau cheltuielile de transport al produselor alimentare (zahar si faina). Castigul a intrat in conturile SC SZEN­TLORINKTAI COOP KFT - firma un­gara - pentru zahar si SC ROMPAN SERVICE SA pentru fur­niza­rea de faina.  Selec­tia a fost facuta de catre Agentia pentru Plati si Interventie in Agricultura prin pro­cedura de achi­zitie publica, cas­tigatorii contractelor trebuind sa asigure retragerea din stocul de interventie (din Ungaria, respectiv Romania) a produselor respective, mobili­zarea acestora pe piata comunitatii, ambalarea si etichetarea in conformitate cu normele Uniunii Euro­pene, precum si transportul catre depo­zitele puse la dis­pozitie gratuit de Admi­nistratia Rezer­velor Statului. 

Anul trecut, Comisia Europeana a majorat suma alocata cumpararii de alimente din stocurile de interventie la 28.200.000 de euro, zaharul si faina alba de grau achizitionata fiind destinate unui numar de aproximativ 1,7 milioane de romani: familiile si persoanele singure care au dreptul la venitul minim garantat pe economie; somerii care beneficiaza de indemnizatie de somaj; pensionarii sis­temului public de pensii ale caror drepturi, obtinute din  pensie sau, dupa caz, din pensii cumulate, se incadreaza sub 400 lei/luna si persoanele cu han­dicap grav.