Financiarul” va prezinta astazi o mica parte din raspunsurile managerilor a 1.400 de companii care au raspuns campaniei „Cum sa supravietuim in 2010. Ghid de prim ajutor economic”, dupa ce la inceputul anului v-am oferit un amplu studiu privind supravietuirea pe timp de criza realizat de IRES la comanda cotidianului nostru. De la seful Vodafone Liliana Solomon pana la patronul de la Transavia, Ioan Popa si continuand cu seful de la Praktiker, Monica Hodor, managerii au raspuns celor 10 intrebari ale „Financiarul”, care au mers de la realitatile pietelor pe care activeaza pana la masuri pe care sa le iei sau nu pe timp de criza si terminand cu previziuni pentru urmatorii trei ani.

Cum vede seful de la Orange piata te­le­com pe urmatorii trei ani? Care sunt ma­surile pe care directorul de la Vran­cart crede ca ar trebui sa le ia o firma pen­tru a trece mai usor peste criza? Cum vede economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, relansarea creditarii private, dar si fi­nan­tarea sectorului agricol?
Sunt cateva intrebari ale caror ras­pun­suri le vom prezenta astazi si pe parcursul urmatoarelor doua saptamani in paginile „Financiarul”, cand vom pu­bli­ca cele mai interesante interviuri cu managerii pri­me­lor 1.400 de companii, dupa cifra de afaceri, pe care i-am ches­tionat.

Cat mai dureaza Marea Inghetare a Creditarii Private?

Marea problema a tuturor companiilor pe timp de criza: lipsa creditarii? Ce spun bancile?
„Creditarea privata continua si a con­ti­nuat, BCR si alte banci sustinand per­ma­nent atat sectorul companiilor, cat si pe cel al gospodariilor populatiei prin acor­darea de noi credite. Cererea sol­va­bi­la de credite este insa mai scazuta in com­paratie cu anii anteriori si estimam ca va ramane la aceste niveluri relativ reduse inca o pe­rioa­da de timp din cauza situatiei dificile din economie cu reflex in piata muncii - somaj in crestere, venituri in scadere, in­certitudini cu privire la viitor”, spune Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.

„Incetinirea creditarii de anul trecut este, pe de-o parte, o consecinta a con­trac­tiei semnificative a cererii din partea sec­torului privat - atat companii, cat si populatie, iar pe de alta parte un efect al inaspririi politicii de creditare de catre banci, in conditiile crizei economice, care a determinat si cresterea costurilor de finantare in plan international. Pe aces­te baze, bancile s-au orientat mai pu­ternic in anul 2009 catre finantarea sec­to­rului public, inclusiv din nevoia de a-si plasa lichiditatile in instrumente sigure, pe fondul incertitudinii din piata. Aceasta tendinta a fost insa una epi­so­dica, tem­po­rara, justificata si de nevoia mare de finantare a deficitului public de anul tre­cut”, spune Rosalia Pal, eco­no­mis­tul-sef al UniCredit.

Nici oficialii Intesa SanPaolo nu se hazardeaza sa ofere un termen pentru momentul dezghetarii creditarii private. „Inghetarea” creditarii in 2009 a fost de­ter­minata de mai multi factori in con­tex­tul crizei economice globale. Gradul de in­datorare destul de ridicat din partea populatiei a condus la scaderea cererii. Pe de alta parte, prudenta a caracterizat atat bancile, dar practic, in egala masura, si companiile si persoanele fizice. Riscul a devenit un factor determinant pe piata creditarii private”, spun oficialii Intesa SanPaolo.

Ce vor de la guvern?

Ce vor managerii primelor 1.400 de companii de la guvern? Care ar fi primele trei masuri pe care guvernul ar trebui sa le ia si care dintre masurile de pana acum nu le-au fost de vreun folos?
Raspunsul directorului de la Tera­plast, Ioan Viciu, e scurt si concis. „Sim­pli­ficarea sistemului de decontare a lu­crarilor de infrastructura, asigurarea fi­nantarii pentru proiectele publice si  a cofinantarii pentru proiectele de in­fra­struc­tura finantate din fonduri euro­pe­ne, plata TVA la incasare, nu ina­inte, si flexibilizarea codului muncii” sunt as­teptarile imediate ale directorului ge­ne­ral al Teraplast.

Din piata de asigurari se doresc noi deduceri fiscale. „Piata de asigurari si cea de pensii private ar putea fi in­cu­ra­jate de autoritati prin introducerea de de­duc­ti­bilitati fiscale. De asemenea, as­tep­tam o re­forma in sanatate care va con­duce la in­curajarea segmentului de asigurari de sanatate”, spune Marie Kovarova, CEO Generali Asigurari.

Patronul de la Transavia Alba Iulia, Ioan Popa, unul dintre principalii ju­ca­tori din aceasta piata, are un discurs si mai acid la adresa guvernului. „Nu cu­noas­tem nicio masura luata de guvern pentru sus­ti­nerea companiilor ro­ma­nesti pentru a tre­ce mai usor peste pe­rioa­da eco­no­mi­ca di­ficila. Eu nu pot sa dau masuri in afara sistemului, masuri se pot da atunci cand cunosti sistemul in in­terior. Inainte de a apli­ca un tra­ta­ment unui bolnav, prima data trebuie sa il con­sulti. Fiecare masura care se ia intr-o uni­tate, intr-un domeniu de activitate la nivel local sau regional re­pre­zinta un caz par­ti­cular, nu poate fi ge­ne­ral valabil pen­tru orice situatie”, afirma Ioan Popa.

Sa trecem si la unul dintre cei mai mari distribuitori de pe piata locala. „Pen­tru a diminua cat mai mult po­ten­tia­le efecte negative ale unei eventuale si­tua­tii de criza si pentru a asigura o con­ti­nuitate a businessului este nevoie sa ac­tionezi si sa abordezi orice pro­ble­ma intr-o ma­nie­ra proactiva, reducand cat mai mult din riscurile predictibile. Din pacate, se pare ca guvernul a facut si face exact invers, reactionand dupa pro­du­ce­rea eve­ni­men­tel­or sau nereac­tio­nand de­loc. Daca ar fi sa vorbim de ma­surile luate de guvern, cred ca sin­gu­ra masura buna luata a fost ca nu s-a luat nicio masura de modificare in sus a taxei pe profit sau a TVA”, spune Wael El Ghadban, directorul general al Top Brands Distribution.

Alti manageri s-au aratat mai re­ti­centi in raport cu masurile luate de exe­cu­tiv, multi dintre ei preferand sa nu fur­nizeze un raspuns la intrebarile le­ga­te de guvern si politicile acestora.

Cum arata previziunile pentru ur­ma­torii trei ani?

Unul dintre cele mai importante cri­terii privind modul de depasire a crizei il reprezinta caracterizarea ur­ma­to­rilor trei ani facuta de cei 1.400 de manageri ches­tio­nati: care este eticheta care ge­ne­rea­za ati­tudinea si perspectiva asupra acestei pe­rioade de timp.

„Intotdeauna am avut o atitudine op­ti­mista, insa previziunile le facem rea­list, in functie si de politicile eco­no­mi­ce si fiscale. Suntem ingrijorati de im­pli­carea limitata a Executivului in sus­ti­ne­rea mediului privat. In lipsa unor astfel de masuri suportive ne asteptam in con­ti­­nuare la falimente, insolvente pentru ca­re vom plati impozite si taxe. Chiar da­ca gu­vernul va dori sa creasca in­ves­ti­tiile, aces­tea se vor realiza numai cu ca­­pital strain, capitalul romanesc avand multe sanse sa fi fost ingropat la data de­ma­rarii mult asteptatelor proiecte de in­vestitii”, spune Daniel Remus Nitu, pa­tronul Damila, un important co­mer­ciant de materiale de constructii.

Sa ramanem tot in aceeasi zona. „Discutand despre anul 2012,  este mai degraba o loterie. Oricum exuberanta din 2007 si 2008 nu va fi atinsa prea cu­rand si piata va fi mai degraba cu putini jucatori si mult mai profesionalizata fata de inghesuiala de acum cativa  ani”, spu­ne Dan Ioan Popp, presedintele dez­vol­ta­to­rului imobiliar Impact D&C.

Ingrijorarea ramane starea de spirit si din piata pharma. „Avand in vedere si­tua­tia economica in general si situatia cri­tica a sistemului de sanatate in par­ti­cu­lar, ingrijorarea este cuvantul care des­crie cel mai bine actuala stare de fapt”, spu­ne Robert Popescu, CEO A&D Pharma.

Pana sa ajungem in zona op­ti­mis­tilor, ramanem in zona „realista”, acolo unde se plaseaza Liliana Solomon, CEO Vo­da­fo­ne Romania. „Ar fi bine ca intre cele do­ua extreme (pesimism - opti­mism) sa existe si o cale de mijloc. As zice ca tre­bu­ie sa privim lucrurile cu realism si obiec­ti­vi­ta­te, incercand sa fim pre­gatiti cu o stra­tegie care poate fi adaptata evo­lu­tiilor mediului eco­no­mic”, spune Liliana Solomon.

Trecand prin prudenta directorului general al Kronospan Sebes, Bandi Botond, si cea rezervata a directorului general interimar al Praktiker Ro­ma­nia Monica Hodor, ajungem in zona op­ti­mis­ta, unde totusi s-au plasat peste ju­ma­ta­te din repondenti, unii fie din au­to­sugestie, altii pentru ca asa simt cei trei ani ce vor urma.

„Suntem increzatori. Este singura stare de spirit care te poate ajuta sa vezi so­lutiile de depasire a acestei crize”, spu­ne presedintele AutoItalia, Herbert Stein.

Tot in zona optimista se declara si di­rectorul general al Uniqa Romania, Ilea­na Horvath, dar si directorul general al United Romanian Breweries Bereprod, Schacar Shaine.

„Avem o perspectiva optimista asu­pra dezvoltarii domeniului telecom in anii urmatori. Avantul cu care se lan­sea­za noi tehnologii, inovatia jucatorilor de pe piata IT&C, competitia intre operatori pentru a oferi clientilor acces la cele mai bune ser­vicii si oferte ne fac sa privim cu en­tu­ziasm viitorul unei industrii atat de di­namice cum este industria te­le­com”, este raspunsul unuia dintre cei mai op­timisti dintre optimisti, Thierry Millet, CEO Orange Romania.