Analistii si oamenii de afaceri cred ca Ro­ma­nia ar putea avea nevoie de un nou im­pru­mut extern si ca ultima declaratie a presedintelui Traian Basescu, referitoare la posibilitatea unui nou credit extern la finele anului, in contextul in care guvernul nu reuseste sa re­du­ca masiv cheltuielile, nu face decat sa pre­ga­teas­ca terenul. Dezvaluirea presedintelui vine la aproape un an de la parafarea acordului de impru­mut de la Fondul Monetar Interna­tio­nal, de care nu aveam nevoie - dupa cum spu­nea acesta cu un an in urma - decat cel mult ca o centura de siguranta. Mediul de afaceri afir­ma ca Executivul nu a reusit sa investeasca ba­nii imprumutati de la FMI in ceva constructiv, care sa ajute la revigorarea economiei. In plus, guvernul nu a reusit sa ia masuri de reducere a cheltuielilor publice si nici masuri anticriza. De asemenea, in opinia analistilor, actualele cheltuieli publice nu mai pot fi sustinute de economia romaneasca. „Daca lucrurile vor sta asa cum stau acum, avand in vedere ca nu s-au luat masuri clare, exista o mare pro­ba­bi­li­tate pentru un nou imprumut extern. Se pregateste terenul prin declaratii. Daca iei banii si nu ii investesti cum trebuie nu aduci bani inapoi. S-au facut prioritati gresite intr-o perioada de criza”, a declarat pentru „Financiarul” Maria Grapini, presedintele FEPAIUS.

Premierul Emil Boc a sustinut ca nu se pune problema unui nou imprumut extern, dar a declarat ca, „daca nu eli­mi­nam abuzurile, cum ar fi sporul de zam­b­et si sporul de ochi frumosi, nu vom avea destui bani pentru ce ne trebuie”. Cu o zi inaintea acestor declaratii, guver­natorul BNR Mugur Isarescu arata ca economia mer­ge in directia buna: „Cred ca econo­mia romaneasca isi revine. Lichi­ditatea este mai mare, iar cursul este mult mai stabil”. Pe de alta parte, presedintele Fede­ra­tiei Patronale a Industriei Usoare a afir­mat ca „trebuia sa investim astfel incat sa stimulam indus­tria sa produca, nu sa investim in pa­tinoare sau partii care dau bine in re­viste si pentru care lumea nu are oricum bani”. Grapini a explicat ca solutii s-au prezentat, inclusiv masuri aplicate de alte state, dar ca Executivul nu le-a luat in seama. In plus, comunicarea proasta dinspre guvern a dus la inhibarea incre­derii consumatorilor. „S-au facut greseli capitale si toate acestea au un cost mult mai mare intr-o perioada de criza”, a adau­gat Grapini.

Si secretarul general al Asociatiei Oa­me­­nilor de Afaceri din Romania, Cris­tian Parvan, arata ca banii din transele de la FMI trebuiau folositi pentru relan­sarea economiei. „Indiferent cine con­duce tara, daca se continua aceasta poli­tica de chel­tuire nu o sa avem de unde sa dam banii inapoi la scadenta. Nu ne permitem sa mai cheltuim. De ce avea nevoie Minis­te­rul de Justitie de bani de la Banca Mon­dia­la pentru sedii? Totusi, nu poate fi vorba decat despre transele de la FMI, nu cred ca mai putem face vreun imprumut. Dar trebuie sa fa­cem ceva constructiv cu banii impru­mu­tati, nu sa-i consumam aiurea”, ne-a de­clarat Cris­tian Parvan, secretarul gene­ral al Asociatiei Oamenilor de Afa­ceri din Romania (AOAR). Economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, considera ca foarte multi politicieni nu au recunoscut ca, din cauza structurii lor, veniturile bugetare nu pot acoperi cheltuielile cu salariile si pensiile din sistemul public.  „Aceste chel­tuieli publice - pensii si salarii, care vin pe note de plata din tre­cut, nu mai pot fi sus­tinute de econo­mia roma­neasca”, a afir­mat economistul-sef al BCR. Lucian An­ghel avertizeaza ca tre­buie gasita o solutie, care va fi din pacate dureroasa, pentru a im­pune o insana­to­sire pe termen mediu si lung a eco­no­miei. „Nu este de bun augur fap­tul ca ne-am imprumutat pentru fi­nan­tarea defi­citului bugetar, in conditiile in care o mare parte din acesta provine din siste­mul public”, a mai aratat eco­nomistul-sef al BCR. In opinia sa, in acest an, adica pe termen scurt, vom fi obligati sa dra­muim putinul de resurse pe care il avem.

Centura de siguranta

Pe de alta parte, prese­dintele Traian Bases­cu afirma ca impru­mutul de la FMI va fi doar o centura de sigu­ranta. „Roma­nia are nevoie, ca o centura de siguranta, de un imprumut extern. Un imprumut ne va face mai rezis­tenti la o eventuala dete­riorare rapi­da a econo­miei nationale sau glo­bale”, sus­tinea in martie 2009 Basescu. Auto­rita­tile nu au reusit sa tina in frau chel­tuielile buge­tare, mai ales ca si 2009 a fost an elec­toral, si nici nu au luat ma­suri anti­cri­za, astfel ca in cateva luni transele de la FMI nu mai erau doar o centura de siguranta, ci asigurau plata pensiilor si a salariilor.