Romania nu are un program anticriza real, iar masurile anuntate de guvernul condus de Emil Boc in urma cu mai bine de un an nu au avut niciun efect in privinta relansarii economiei sau macar in a limita efectele crizei economice si financiare - este concluzia unui raport al BERD. La inceputul anului trecut, Guvernul Romaniei, condus de actualul premier Emil Boc, anunta un plan de masuri anticriza in valoare de zeci de miliarde de lei, numai pentru infras­truc­tura fiind alocate, teoretic, fonduri repre­zen­tand 20% din Produsul Intern Brut (peste 90 mld. lei). Stimulii economici inclusi insa in pro­gra­­mul de guvernare pentru sprijinirea eco­no­miei au fost pana in prezent „mai mult ima­ginari decat reali”, deoarece nu au fost lan­sate decat foarte putine proiecte, se arata in do­cu­mentul intocmit de economistul-sef al BERD pentru Europa de Sud-Est, Peter Sanfey. Do­cu­mentul analizeaza programele anticriza lansate de mai multe tari din Europa de Est, printre care Ro­ma­nia, Serbia, Bosnia-Hertegovina sau Mace­do­nia. Desi aceste programe fiscale pareau ca vor sprijini cresterea economica, in realitate acestea au avut un impact foarte redus asupra econo­miei, se precizeaza in documentul BERD, in care este exemplificata Romania: „Sa luam exemplul Romaniei, unde guvernul a anuntat in februarie 2009 un pachet de stimulare a economiei in va­loare de 13 mld. euro (in realitate a fost chiar mai mare - n.r.) pentru a combate efectele crizei.

Ideea era de a aloca cea mai mare parte, de peste 10 mld. euro, pentru proiecte de infrastructura. Pana acum, «stimulii» au fost mai mult imagi­nari decat reali; putine proiecte au fost demarate, iar efectul asupra cresterii economice a fost ne­glijabil”, se spune in documentul BERD, semnat de economistul-sef pentru Europa de Sud-Est.

De altfel, presa, oamenii de afaceri si analistii au atras in nenumarate randuri atentia asupra faptului ca programul anticriza prezentat de Executivul de la Bucuresti nu contine mai deloc masuri reale de stimulare a economiei. Oricum, numai o parte infima a fost si pusa in practica.

Rata somajului ar putea creste la peste 12%

Guvernul se asteapta la o rata a somajului, intr-un scenariu pesimist, de 9% la finele acestui an (aproximativ 824.000 de persoane fara un loc de munca), potrivit modificarilor programului de convergenta, operate recent de Executiv. Insa, in loc sa caute solutii pentru diminuarea feno­me­nului, Cabinetul condus de Emil Boc isi indreapta atentia spre pensionarii pe caz de boala, pe care vrea sa ii trimita la munca. Potrivit statisticilor, in prezent exista 900.000 de persoa­ne pensionate pe caz de boala, o cifra care ii pare premierului umflata, Emil Boc con­si­derand ca multi dintre acestia au devenit pen­sionari fara a avea si vreo boala care sa justifice aceasta inca­dra­re.

Prin urmare, Executivul doreste o reeva­lua­re a dosarelor acestor pensionari, pentru a face economii la bugetul asigurarilor sociale. Daca numarul pensionatilor pe caz de boala ramane acelasi, guvernul va trebui sa cheltuiasca suplimentar doua miliarde de lei anual pentru plata pensiilor acestora, se arata in programul de convergenta pentru perioada 2009-2012.

Ceea ce nu a luat in calcul guvernul este ca reducerea numarului de pensionari pe caz de boala va duce, automat, la cresterea somajului, deoarece acestia s-au pensionat din postura de angajati. De exemplu, reducerea cu o treime a numarului de pensionari va creste numarul somerilor cu 300.000 de persoane, ceea ce inseamna o rata a somajului de peste 12%, cu trei procente peste estimarea guvernului. In plus, 300.000 de noi someri va insemna, la o indemnizatie medie de 500 de lei pe luna, o cheltuiala suplimentara de 150 mil. lei pe an din fondul de somaj, adica 1,8 mld. lei anual.

Ingrijorari postcriza

Mediul de afaceri se arata ingrijorat nu doar de situatia actuala a economiei, ci si de perioada care va urma dupa iesirea din criza. „Comunitatea de afaceri este ingrijorata fata de ceea ce urmeaza dupa criza, intrucat, dupa aceasta perioada, va reincepe o competitie economica similara cu ceea ce a fost dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial”, a declarat Ioan Cezar Coraci, presedintele UGIR 1903. Acesta a precizat ca  guvernul trebuie sa elaboreze politici publice economice care sa sustina cresterea economica, lucru pe care Executivul nu pare ca-l intelege.