Este nevoie de timp pentru un bilant oficial al Jocurilor Olimpice de la Vancouver, incheiate de cateva zile. Dar unele concluzii pot fi, totusi, trase. In primul rand, competitia de la Vancouver a stabilit un record la numarul de tari participante.

Au fost 82, dar puteau fi 84, cu patru mai multe decat la Torino, in 2006. Singu­rul sportiv din Tonga, spre exem­plu, si-a pierdut saniuta in calificarile pentru aceasta proba. Oricum, Van­cou­ver a atras pentru prima data pe orbita spor­turilor de iarna tari precum Colum­bia, Pakistan sau Peru. Norvegia, micul stat nordic cu numai 4,7 milioane de locu­itori, este primul din lume care a introdus in pusculita medaliilor de aur cucerite de-a lungul timpului pe cea cu numarul 100. In total, la Vancouver au fost 2.800 de sportivi, 5.500 de delegatii oficiale, precum si 10.000 de reprezen­tanti ai mass-mediei.

S-au jucat 88 de seturi de medalii, cu doua in plus fata de Torino.

Temperaturile pozitive le-au dat batai de cap organizatorilor

Pe de alta parte, a fost cea mai calduroasa Olimpiada de iarna din istoria acestor Jocuri, cu o temperatura medie de +7,1 grade Celsius, mult peste recordul de +3,1 grade stabilit la Grenoble in 1968. Modificarile operate in grila de intreceri, returnarea biletelor si aducerea partiilor la un grad optim de folosire i-a costat in plus pe canadieni noua milioane $. In alta ordine de idei, Olimpiada de la Vancouver a fost „cea mai curata” din punctul de vedere al dopajului. Au fost prelevate 2.000 de probe, fata de 1.200 la Torino si 800 la Salt-Lake City. In pofida decalajului de fus orar, Jocurile canadiene au stabilit un record la numarul de telespectatori care au urmarit competitia: 3,5 miliarde din intreaga lume. Au fost 24.000 de ore de transmisiuni, cu 47% mai mult decat la editia din 2006, si 50.000 de ore daca se adauga si cele oferite de canalurile on-line. Cu toate acestea, marile televiziuni au inregistrat pierderi. Astfel, cel mai mare partener al Comitetului Olimpic International si furnizorul de semnale pentru toate celelalte companii de televiziuni, holdingul american NBC, a anuntat deja ca pierderile sale se ridica la 250 mil. $. Drepturile de difuzare au fost cumparate cu 850 mil. $, dar incasarile din reclame nu au depasit 500 de milioane. Jocurile de la Vancouver au devenit cele mai costisitoare din istorie: de la suma initiala de 1,58 mld. $ s-a ajuns la 8,5 mld. $, dublu si ceva fata de Torino.

1,1 mld. dolari alocate pentru JO de iarna de peste patru ani

In plus, Olimpiada a permis stabilirea de recorduri in diferite alte domenii de activitate. De trei ori, pana la 10.000 $ pe ora, a crescut pretul insotitoarelor din categoria VIP; 4.823 $ au costat-o pe o turista din Germania convorbirile telefonice cu cei de acasa. Imediat dupa sosirea la Vancouver, tanara a dat peste reclama unui operator local care oferea tarife minime cu folosirea unui anume cod de numere. Ulterior s-a dovedit ca nu a fost decat o escrocherie. 123,5 milioane $ reprezinta salariile insumate ale tuturor hocheis­ti­lor echipei Canadei, care a devenit, ast­fel, cea mai scumpa din istoria Jocurilor de iarna. Locul 2 a revenit rusilor (86 mil. $), 3 fiind ocupat de SUA, cu 66 de milioane.

Pana la urmatoarea Olimpiada de iarna, de la Soci, au mai ramas 1.433 de zile. In statiunea de pe malul marii vor fi construite sau reconstruite 235 de obiective sportive si de infrastructura in cadrul a 45 de proiecte. Bugetul Jocurilor din 2014 a fost calculat la 1,8 mld. $, din care 1,1 mld. $ sunt bani obtinuti din contractele incheiate deja cu principalii sponsori: companiile Aeroflot, Rosneft, Rostelekom, Sberbank si RDJ (Caile ferate ale Rusiei).