Sorin Blejnar, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), a declarat, in exclu­sivi­tate pentru „Financiarul”, ca va­loa­rea prejudiciilor stabilite de ins­pectorii fiscali anul trecut a cres­cut cu aproape 50%. In plus, se pare ca „eva­zio­nistii de profesie” s-au orientat ca­tre TVA-ul rezultat din tranzactiile intra­­co­munitare, deoarece este mult mai greu de controlat, beneficiind de taxare inversa. Nu in ultimul rand, ANAF dispune de ex­trem de putini inspectori fiscali, ceea ce ne demonstreaza ca solutia la problemele tarii nu sunt concediile fortate sau dis­po­nibilizarea a sute de mii de bugetari, ci limi­tarea economiei subterane. Asta pre­supune insa un efort de gandire din par­tea „alesilor” ajunsi la putere.

„Financiarul“: Cat pierde Bugetul de stat din cauza evaziunii fiscale?
Sorin Blejnar: Nu pot sa va dau o suma cat a pierdut Bugetul de stat din cauza evaziunii fis­cale, insa pot sa va dau o cuantificare a valorii preju­di­ciilor pe care organele ANAF le-au con­statat si le-au transmis catre organele de urmarire pe­nala. Avem un numar de 7.916 cazuri - Gar­da Financiara 5.070, activitatea de ins­pectie 2.699, Autoritatea Nationala a Va­milor (ANV) 147 - din care valoarea prejudi­ciilor este de 1,368 miliarde de euro, in cres­tere cu 45,6% fata de 2008. Faptul ca noi avem doar aproximativ 5.000 de ins­pe­c­tori, si aici ii includ si pe comisarii Gar­zii Financiare care sunt indreptatiti, au com­petente in ceea ce priveste efec­tua­rea de inspectii fiscale si de controale fiscale, nu este un lucru imbucurator. Probabil ca intr-o perioada imediat ur­matoare, ca urmare a regandirii siste­mului sau a orga­nizarii noastre terito­riale, in sensul ca vom mai comasa si vom mai desfiinta unele administratii fiscale, personalul din acele adminis­tratii fiscale va fi orientat spre acti­vi­ta­tea de control, spre activitatea de ins­pectie fiscala, spre domeniile gene­ra­toare de frauda si evaziune fiscala.

Care au fost efectele crizei economice asupra evaziunii fiscale?
In anul 2009, comparativ cu 2008, am avut o crestere a valorii preju­di­ciilor con­sta­tate de noi si inaintate organelor de urma­rire penala de 45,6%. In urma acestor prejudicii, am avut o crestere in ceea ce pri­­veste obligatiile supli­mentare stabilite de catre colegii de la in­spectii fiscale de 32,6%. Eu nu vreau sa spun ca aceste pro­cente in cres­tere sunt ca ur­mare a faptului ca a venit criza si ca me­diul de afaceri s-a orientat spre economia gri sau eco­no­mia subterana. Eu as pune aceste pro­cente pe baza faptului ca ne-am schim­bat men­talitatea si am abor­dat domenii de control diversificate fata de anii trecuti, prin faptul ca ne-am mo­dernizat metodele de control sau ca ne-am largit competentele.

Cat de mare este in prezent economia subterana?
Nu am niste estimari in acest sens si nu vreau sa ma hazardez in privinta unui anumit procent din PIB care ar in­semna economie neagra. Va spun doar ca este, in opinia mea, ingri­jora­tor de mare pentru functionarea nor­mala a multor domenii din aceasta tara si ma refer la sanatate, la pensii, la construc­tia de autostrazi. Este ingrijo­rator pentru ca aceasta economie subte­rana sau faptul ca reusim doar intr-o oa­re­care masura sa o stopam creeaza pre­mi­sele neincasarii veniturilor bugetare.

Care sunt domeniile in care se face cea mai mare evaziune fiscala?
In opinia mea, cred ca in acest mo­ment cea mai mare evaziune fiscala este in segmentul TVA-ului, al TVA-ului in­tracomunitar in general. Odata cu ade­rarea Romaniei la UE, tranzactiile de­rulate cu tarile din UE se fac in regim de taxare inversa la plata TVA, adica marfa vine sau pleaca fara TVA, urmand sa fie platita in tara unde se con­suma produsul. Or, multi operatori eco­nomici, in special pe segmentul bunu­rilor de larg consum sau al pro­duselor agricole, legume, fructe, cerea­le, materiale de con­structii, produse cu viteza de rotatie rapida, exploateaza ilicit aceasta facili­tate europeana si se sustrag de la plata TVA prin mai multe modalitati. Ori nu-si evidentiaza achi­zitia intracomunitara ori o evidentiaza, dar ulterior isi cesio­neaza societatea comer­ciala abuzand din nou de facili­tatea acor­data mediului de afaceri de a-si ins­traina in mod rapid si legal actiu­nile si par­tile sociale. Unii dintre agen­tii eco­nomici par­ticipanti ac­tiv la aces­te schimburi Ro­mania-UE ex­ploa­teaza ilicit aceste facilitati si se sus­trag de la plata TVA. Mai avem sus­tragere de la plata TVA aferenta cres­terii de pret de la bunurile importate, pentru ca se inter­pun societati comerciale de tip fan­toma care isi insusesc mare par­te a pro­fiturilor si, pe cale de conse­cin­ta, a TVA. Ne-am confruntat, tot anul trecut, cu eva­ziune fiscala in domeniul produ­selor acci­zabile, atat produse energetice, cat si bau­turi alcoolice si de tigarete.

Ce masuri veti lua pentru stoparea evaziunii cu TVA intracomunitar?
Am luat o masura organizatorica, in sensul ca am instituit o monitorizare in punctele de trecere ale frontierei de stat, monitorizare realizata in principal de Garda Financiara. Cei de la Garda Fi­nan­ciara au dezvoltat o aplicatie infor­matica, denumita generic „Trafic control“, prin care monitorizeaza toa­te achi­zitiile din UE de produse suscep­ti­bile la frauda si eva­ziune fiscala, si aici sunt legume, fructe, carne, cereale, ma­teriale de constructii, produse energe­tice, atat accizabile, cat si neaccizabile, oua si alte produse alimen­tare. Atunci cand se prezinta la intrarea in tara un tir incarcat cu asemenea produse, Garda Financiara preia documentele, le sca­neaza si le tri­mite in baza de date. De exemplu, Garda Financiara de la Arad, marfa intrand pe la Nadlac, sca­nea­za documentele, le tri­mite in baza cen­trala de date a Garzii Finan­ciare pen­tru informare si pentru monitori­zare si, tot­odata, aceasta infor­matie plea­ca in judetul de unde e bene­ficiarul marfii, cum ar fi Vaslui, iar Garda Financiara Vaslui are aceste infor­matii. Vom mai lua masuri. Am facut o pro­­punere atat catre ministrul Finan­telor Publice, cat si catre prim-minis­tru, cu ocazia Comitetului Interminis­teri­al de Combatere a Evaziunii Fis­cale, in care sunt membru. Cred ca in scurt timp vom avea un act normativ care ne va ajuta foarte mult, ca o opinie personala, sa sto­pam sau sa diminuam acest fenomen.

Cat de mare este evaziunea fiscala la tigari? Producatorii spun ca de la inceputul anului a crescut cu 50%.

Eu nu neg si nu contest faptul ca avem o contrabanda pe segmentul pro­duselor din tutun anormala pentru functionarea normala a bugetului nos­tru. Insa in acest sens s-a emis un ordin la solicitarea sau la propunerea acestor producatori prin care am interzis co­mercializarea in magazinele duty-free a produselor din tutun, a pro­duselor ac­cizabile. Avem actiuni in comun Garda Financiara, Vama, im­preuna cu organele de politie, in toate zonele unde se co­mercializeaza ilicit tigarete, in piete, in targuri, in oboare, in zona marilor com­plexuri comerciale, in zona frontierei, rezultatele fiind net superioare in anul 2009 fata de anul 2008. Deci, sunt con­vins ca avem acest fenomen. In per­manenta vor­bim de faptul ca economia este afectata de criza si nu ne realizam incasarile pen­tru ca e criza. Oare nicio­data nu-si pune nimeni intrebarea ca poate persoanele fizice, fumatorii, in aceasta peri­oada si-au redus numarul de tiga­rete consumate tocmai ca urmare a efec­telor crizei? Poate ca au scazut vanzarile de tigarete - repet, nu neg si nu contrazic anumite fapte ilicite pe segmenul comer­cializarii tigaretelor - insa poate ca un anumit procent mai mare sau mic din aceasta scadere se datoreaza campaniilor publicitare care ne indeamna perma­nent sa ne lasam de fumat. Eu pot sa va spun ca sunt fumator si m-am lasat de fumat, deci companiile de tigarete au pierdut un client.

Este suficienta eliminarea comertului din magazinele duty-free pentru a tine sub control contrabanda cu tigari, in conditiile in care sunt si alte metode prin care se aduc tigarete in tara?
Noi in Romania avem o problema de pozitionare. Suntem una dintre putinele tari ale UE care au atat port, cat si gra­nite cu niste tari non-UE, unde pretul tiga­re­telor este mult mai mic. Si in aceste con­ditii exista anumite retele sau per­soane fizice care introduc tigari prin mic trafic, 10 pachete, 20 de pachete de tigarete pen­tru uz personal. Dar „uzul personal“ se poate transfor­ma intr-o sursa de tigarete pentru ali­mentarea pietei negre. Am avut o intalnire de data recenta cu omologul meu din Republica Moldova si am sta­bilit ca in scurt timp sa reu­sim sa facem un pro­tocol de schimb, foarte ra­pid, de date si de infor­­matii care sa vizeze in principal acest seg­ment al contrabandei cu tigarete. Eu nu as numi-o neaparat con­tra­banda atunci cand vorbim de o persoana care aduce un cartus sau doua cartuse. E o mica evaziune fiscala derulata de anu­mite persoane fizice care tranziteaza in mod constant in anumite zone ale tarii punctele de trecere a frontierei. Desi­gur, prin tran­zitarea repetata in cursul unei zile de doua, de trei, de patru ori, in Romania intra can­titati importante de tigarete care, ulterior, sunt vandute pe piata neagra.

Avem probleme de multe ori, chiar daca exista o informatie, ca aceste tiga­rete sunt la domiciliul unor persoane fizice, unde nu putem avea acces decat pe baza de mandat. Insa un man­dat de la jude­cator nu se poate obtine decat atunci cand ai niste indicii temei­nice, iar cele mai mul­te organe fiscale au ca singura arma, pana la urma, pixul. Noi nu suntem o institutie care sa aiba posibilitatea de a fila, urmari, intercep­ta, de a monitoriza activitatea unor per­soane fizice si nici nu ne dorim acest lucru. Cred ca ar trebui sa colaboram mult mai mult cu alte institutii care au aceste competente.

De unde provine cea mai mare parte a alcoolului ilegal comercializat in tara noastra?
De la fabrici clandestine. Am lucrat impreuna cu DIICOT si am destruc­turat o retea importanta din partea de sud a tarii, in lunile octombrie, noiembrie si decem­brie. Verificarile, de altfel, sunt in curs. Din cate cunosc eu, au fost vreo 39 de arestati, pro­prietari de antrepozite fiscale, co­mer­cianti. Nu vreau sa intru in mai multe ama­nunte, pentru ca noi am fost organe atrase, DIICOT a realizat a­ceasta verificare de amploare pe seg­mentul bauturilor alcoolice. Problema este ca de multe ori aceste produse alcoolice nu doar ne afec­teaza bu­g­e­tul, ne afecteaza bu­getul de doua ori. O data prin prisma fap­tului ca nu ne incasam acciza si TVA-ul cuvenit si, in al doilea rand, pentru ca aceste pro­duse sunt daunatoare sanatatii si, ulterior, oa­menii ajung in spital. Din nou statul trebuie sa cheltuiasca o suma importanta de bani pentru a-i insanatosi dupa ce au consumat produse contrafacute.

Evaziunea fiscala cu alcool este in crestere?
Nu, eu cred ca este in descrestere in acest segment pentru ca oamenii au inceput in Romania, vrand-nevrand, sa traiasca mai bine ca in urma cu 10 ani. Oamenii sunt mai evoluati si consumul lor nu mai este orientat catre aceste produse de proasta calitate. Gusturile romanilor s-au mutat spre alte produse, mai bune. Oamenii au ince­put sa-si faca aprovizio­na­rea cu bauturi alcoo­lice din magazine, din marile centre comer­ciale, care niciodata nu ar permite distributia unor asemenea pro­du­se fara timbru, fara eti­cheta, fara sa se stie provenienta. De asemenea, pot sa spun ca asistam in ultima perioada la o reducere a eva­ziunii fiscale fata de acum 10 ani pe segmentul produselor energetice, pentru ca parcul auto al Romaniei s-a moder­nizat si au aparut foarte multe ben­zinarii ale marilor jucatori din piata, care nu vand produse contrafacute, sol­venti amestecati cu tot felul de diluanti. Eu lucrez in sistem de ani buni, iar acum cinci-sase ani operatiunea de amestec in butoi al diverselor produse energetice era mult mai ampla decat astazi.

Reducerea se datoreaza intr-o oare­care masura ca urmare a actiunilor noas­tre constante pe acest segment, dar in mare masura ca maturizare a consu­mato­ru­lui, care a inteles ca e mai bine sa cum­peri un produs poate putin mai scump, care include taxe, contributii, dar de calitate, decat un produs fara taxe si de proasta calitate.

Prejudicii constatate de Garda Financiara in 2009

•  Tranzactii intracomunitare - 382,2 milioane de lei
•  Disciplina comerciala - 342,4 milioane lei
•  Produse petroliere - 305,7 milioane lei
•  Tigarete - 186,8 milioane lei
•  Jocuri de noroc - 172,7 milioane lei
•  Prestari servicii - 139,7 milioane lei

Piata oficiala a tigaretelor

CV Sorin blejnar

•  Data nasterii 13 septembrie 1970
•  1996 - a absolvit Facultatea de Stiinte Economice si Drept, Universitatea de Vest, Timisoara, licentiat in „Managementul in constructii, transporturi si telecomunicatii”
•  2005 - licentiat in Stiinte juridice si drept al Universitatii de Stiinte si Arte „Gheorghe Cristea“ Bucuresti
•  1995-1996 agent fiscal la Administratia Financiara Timisoara
•  1996-2001 inspector de specialitate - Directia Controlului Financiar de Stat Arad
•  2001-2005 comisar superior - Comisariatul General al Garzii Financiare
•  2005-2009 comisar general adjunct- Comisariatul General al Garzii Financiare
•  2009-prezent presedintele ANAF