Constructiile si comertul au scazut anul trecut cu 13,6%, respectiv cu 11,2% fata de 2008 si au avut cea mai mare pondere in contractia economiei, de 7,1%, potrivit datelor publicate, ieri, de Institutul National de Statistica (INS).

„Scaderea a fost determinata de reducerea volumului valorii adaugate brute din toate sectoarele de activitate si, in mod deosebit, din comert, repararea automobilelor si a articolelor casnice, hoteluri si restaurante, transporturi si telecomunicatii (-11,2%) si constructii (-13,6%), a caror contributie la formarea Produsului Intern Brut a fost de 31,1%“, se arata intr-un comunicat al INS. De remarcat ca, in anii trecuti, contributia sectorului de constructii la cresterea PIB a variat intre 2,3% si 2,4%.

Pentru constructori, 2009 a fost, prin urmare, cel mai prost an din 2005 incoace. Pana anul trecut, ritmul cu care sporea activitatea in acest sector inre­gistra per­ma­nent un numar cu doua cifre, varful istoric fiind atins in 2007, cand cresterea raportata de INS era de 33,6%. In 2008, cresterea a fost ceva mai mica, de 26,1%, dar oricum mult peste alte sectoare eco­nomice. Reducerea activitatii in secto­rul constructiilor in 2009 are dimensiuni aproape cata­stro­fale, deoarece procentul este tot un numar cu doua cifre (-13,6%).

In multe tari, activitatea de cons­tructii este un fel de indicator al mersului economiei, iar acele economii care au o industrie de constructii anemica sunt de regula in stagnare sau in recesiune. „Un muncitor din constructii asigura cinci-sase alte joburi in indu­striile si serviciile pe orizontala”, spune Alexandru Dobre, presedintele de onoa­re al ARACO. De aceea impactul constructiilor asupra economiei si a Produsului Intern Brut este atat de important. Intrebarea care se pune acum este in ce fel reusim sa stimulam sectorul. Or, din cate se pare, pe acest front nu se intreprinde mai nimic.

Fara investitii in infrastructura nu va fi nici crestere economica

In constructii, ponderea cea mai mare o are, de regula, activitatea de constructii pe segmentul infrastructura. Programul „Prima casa” este prea mic ca importanta in structura investitiilor si nu va avea efect asupra sectorului, asa cum nu a avut efect nici anul trecut. „Chiar daca lumea va navali sa contrac­teze imprumuturi prin programul „Prima casa 2”, efectul in sector (al constructiilor - n.r.) nu va fi mare”, declara Alexandru Dobre. Sumele obtinute din vanzarea locuintelor ANL prin „Prima casa 2”, estimate la 400-500 de milioane de euro, vor fi reinvestite in sectorul constructiilor, asa cum promite guvernul, dar tot nu va fi suficient pentru reluarea mersului crescator in cons­tructii, mai crede reprezentantul ARACO. Dobre spune ca impactul activi­tatii de cons­tructii care ar fi generata de „Prima casa 2” ar putea reprezenta cel mult 12% din activitatea industriei rezi­den­tiale. Pe de alta parte, grosul activitatii in cons­tructii se desfasoara in zona infra­struc­turii rutiere si feroviare. Guver­nul a spus de cateva ori ca nu are bani de investitii, iar Parteneriatele Publice Pri­vate ince­pute plus bruma de bani care ar putea intra in 2010 in drumuri si autostrazi ne ofera o spe­ran­ta de crestere pe segmentul infras­truc­tura de 1,5%, cel mult 2%, crede Dobre.

Pe locul 3 in UE la declin in retail

Dupa ce anul trecut activitatile de comert si-au redus semnificativ volumul si au contribuit alaturi de constructii la contractia economiei, pe tot anul trecut scaderea inregistrata fiind de 11,2%, iar in T4 declinul ridicandu-se la 12,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in ianu­a­rie 2010 Romania a avut cea de-a treia scadere anuala a comertului din UE. Diminuarea de 10,3% a fost de 6,4 ori mai mare decat media de 1,6% din UE si de 10 ori mai severa decat contractia de 1,3% din zona euro, potrivit datelor publicate ieri de Eurostat. Letonia (-16%) si Lituania (-13,6%) au avut scaderi mai abrupte decat Ro­mania, la polul opus situandu-se Sue­dia, cu o crestere de 3,4%, si Malta, cu un avans de 2,6%. Din datele disponibile, indi­catorul a mai crescut doar in Austria (2,4%) si Portugalia (0,6%). In ceea ce priveste evolutiile lunare, comparativ cu luna decembrie, cresterea de 1% din Romania plaseaza tara pe pozitia a opta intre cele 17 state membre care au facut publice cifrele. Lituania si Portugalia au raportat cel mai mare avans, de 7,1% si respectiv 5,2%, in timp ce Danemarca si Polonia s-au con­frun­tat cu cele mai severe scaderi ale comertului cu amanuntul, de 2,8% si res­pectiv 1%. Volumul cifrei de afaceri pentru comer­tul cu amanuntul (cu excep­tia co­mer­tului cu autovehicule si moto­ciclete), serie ajustata, a inregistrat scaderi la toate componentele in ianuarie 2010 fata de aceeasi luna a anului trecut: van­zarea de produse nealimentare (-13,5%), comer­tul cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule in magazine specia­lizate (-10%) si vanzarea de produse ali­men­tare, bauturi si tutun (- 9,6%).

Grosul activitatii in sectorul cons­tructiilor se desfasoara in zona infra­struc­turii rutiere si feroviare. Guvernul a spus de cateva ori ca nu are bani de investitii, iar Parteneriatele Publice Private plus bruma de bani care ar putea intra in 2010 in sectorul constructiilor ofera o speranta de crestere
pe segmentul infrastructura de 1,5%, maximum 2%.

Trimestrul IV, nesperat de prost

In trimestrul patru al anului trecut, PIB a scazut, in termeni ajustati sezonier, cu 1,5% fata de trimestrul anterior si a inregistrat un declin de 6,5% fata de aceeasi perioada din 2008.
­­­­­­­
Domeniile constructii si activitati de comert, repararea automobilelor si a arti­colelor casnice, hoteluri si restaurante, trans­porturi si telecomunicatii si-au redus semnificativ volumul de activitate, in octombrie-decembrie 2009, fata de tri­mestrul patru din anul anterior, cu 15,9%, respectiv cu 12,5%. 
­­­­­­­
Scaderi ale volumului valorii adaugate brute s-au consemnat si in activitatile financiare, imobiliare, de inchirieri si serviciile pentru intreprinderi (-9,3%) si in alte activitati de servicii (-0,8%). ­