Proiectul Legii responsabilitatii fiscal-bu­ge­ta­re a fost adoptat ieri de Senat, ca prima ca­me­ra sesizata, insa cu unele amendamente. Legea prevede, in varianta propusa de  guvern, infiintarea unui organism su­prem, denumit Consiliu Fiscal, al carui scop va fi evaluarea politicii bugetare si fiscale pro­pu­se de guvern.

Potrivit noilor reglementari, chel­tuielile de personal nu vor mai putea fi majorate prin rec­ti­ficari bugetare, care sunt limitate la ma­xi­mum doua, iar cu 180 de zile inainte de ale­ge­rile parlamentare sau prezi­den­tiale nu pot fi majorate salariile in sectorul bugetar. In plus, pana la data de 30 mai a fie­ca­rui an, guvernul, la propunerea MFP, va prezenta Parlamentului o Strategie fiscal-bugetara pentru urmatorii trei ani.

La propunerea comisiei de spe­cia­li­ta­te s-a scos din proiectul initial textul prin care Consiliul Fiscal ar fi putut solicita informatii si documente clasificate. Unii parlamentari se tem ca aceasta lege le va diminua puterile, in ca­drul dezbaterilor senatorul Serban Mihai­lescu propunand ca din Consiliul Fiscal sa faca parte presedintii Comisiilor parlamentare pen­tru buget, dar amendamentul a fost respins de plen. La randul sau, presedintele Comisiei juridice, Toni Grebla, a sustinut ca indicatorii macroeconomici stabiliti prin aceasta strategie nu mai pot fi modificati prin Legea bugetului.  

Astfel incat aceasta strategie va de­veni, de fapt, bugetul anual sau multi­anual al Romaniei. „Rolul Parlamentului Romaniei scade nepermis de mult”, a afir­mat Grebla.

De cealalta parte, secretarul de stat in Ministerul Finantelor Gheorghe Gher­ghina (foto) a declarat: „Rugamintea noastra este sa lasam Consiliul Fiscal asa cum l-a propus Guvernul. Incercam sa il lasam absolut independent, fara niciun fel de influente nici din partea Parla­mentului, nici din partea Guver­nului”.

Proiectul de lege, care are ca obiect de regle­mentare procedurile de elaborare a buge­telor multi­anuale, prevede infiin­tarea Consil­iului Fiscal ca autoritate independenta, compusa din cinci mem­bri, pentru a asigura o analiza inde­pendenta si de specialitate a prog­nozelor macro­eco­nomice si bugetare. Initial, membrii nu puteau fi realesi, insa Senatul a acceptat amendamentul prin care membrii pot fi realesi o singura data.

Potrivit unui alt amen­da­ment, persoanele nominalizate pen­tru a face parte din Consiliu trebuie sa nu aiba cazier judiciar sau cazier fiscal si o vechime in specialitate de zece ani, in loc de cinci ani. Mandatul membrilor Consiliului este de cinci ani, iar nomi­nalizarea acestora se face de catre Aca­demia Romana, Banca Nationala a Roma­niei, Academia de Studii Econo­mice, Institutul Bancar Roman si Aso­cia­tia Roma­na a Bancilor.

Un alt amen­dament propus de Comisia pentru buget si adoptat de senatori stipuleaza ca raportul privind executia bugetara finala are ca scop, printre altele, evaluarea eventualelor abateri de la obiectivul pe termen mediu al Guvernului si prezen­tarea masurilor de incadrare a tintelor stabilite. Secretarul de stat Gherghina a declarat in cursul dez­baterilor de ieri ca acest proiect de lege propune reguli numerice in ceea ce pri­veste bugetul general consolidat, cu posibilitatea redu­cerii deficitului pentru perioada urma­toare, pentru a se ajunge pana in anul 2012 la un deficit de sub 3% din PIB, asa cum impune Uniunea Euro­peana.

Proiectul urmeaza sa fie dezbatut si in Camera Deputatilor, care este forul deci­zional in acest caz.