Desi exista o cerere foarte mare din partea mediului privat pen­tru reducerea mai drastica a do­banzii-cheie a BNR, Lucian Croi­­toru, consilierul guverna­toru­lui, con­sidera ca relaxarea politicii mo­netare va fi una nesemnificativa in peri­oada urma­toare. Acesta spune ca poli­tica monetara va ramane prudenta, pen­tru a contracara presiunile pe curs, gene­rate de reluarea intrarilor de capital in 2010.

Banca Nationala va continua sa rela­xeze politica  monetara si in perioada urma­toare, dar nesemnificativ, a afir­mat, ieri, consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, aratand ca „cine se asteapta la scaderi mari va fi deza­ma­git“.

Acesta a mentionat ca exista o cere­re foarte mare din partea mediului pri­vat pentru reducerea mai drastica a ra­tei de politica monetara, ca urmare a con­tractiei PIB de anul trecut, de 7%, si a evo­lutiei inflatiei. „Acesta este un suport bun pentru ca oamenii sa ceara redu­cerea dobanzii“, a adaugat Lucian Croi­toru, mentionand ca opiniile sale sunt prezentate in nume propriu si nu repre­zinta parerea BNR.

Se reiau intrarile de capital

Consilierul guvernatorului apreciaza ca politica BNR va fi prudenta pentru ca in 2010 se va putea observa o reluare a in­tra­rilor de capital in Romania, ceea ce va exer­cita presiune pe curs. Lucian Croi­toru a explicat ca reluarea intrarilor de capital in 2010, in Romania, va avea loc prin intermediul cresterii expor­turilor, revenirii increderii in piata, dar si prin prisma estimarilor privind investitiile straine directe facute de institutii din strainatate.

 „Pe de alta parte, Banca Nationala are in continuare ca principala sarcina an­corarea inflatiei si de aici si dilema le­gata de reducerea dobanzii. Si aceasta dile­ma va fi rezolvata in Consiliul de Admi­nistratie al BNR, in functie de date“, a aratat Lucian Croitoru. Acesta a mai adaugat ca deciziile BNR legate de do­­banda vor fi „spre dezamagirea celor care preseaza banca centrala sa reduca rata cu pasi mai mari“, scaderea urmand sa se faca cu pasi mici.

Consiliul de Ad­mi­nistratie al BNR a decis, in sedinta din 3 februarie, reduce­rea dobanzii de po­litica monetara cu 0,5 punc­te, la 7%, dupa ce la inceputul lunii ianua­rie rata fusese diminuata cu alte 0,5 puncte, de la 8% la 7,5%.  Banca cen­trala a redus in 2009 do­ban­da de politica monetara cu 2,25 puncte procentuale, de la 10,25% la 8% pe an.

Bancile grecesti fac profit in Romania

In ceea ce priveste efectele situatiei din Grecia, consilierul guvernatorului con­sidera ca bancile-mama elene ar pu­tea sa ceara subsidiarelor din Roma­nia sa scoata banii din tara, din cauza pro­ble­melor de lichiditate, dar este putin probabil sa se intample asta, avand in vedere ca obtin profit pe piata lo­cala.

„Lichiditatea ar fi unul dintre motivele pentru care bancile-mama grecesti ar cere subsidiarelor din Romania sa scoata banii din tara, a aratat acesta.  Dar nu este rezonabil, pentru ca asta ar insemna ca bancile-mama sunt intr-o situatie foarte grea. Pe de alta parte, subsidiarele din Romania fac pro­fit si costul de finantare este mai mare in Grecia, dupa cum arata evolutia CDS-uri­lor“, a spus Lucian Croitoru, la o masa rotunda orga­nizata de firma AT Kear­ney. Acesta a adaugat ca 27% din acti­vele sistemului ban­car romanesc sunt detinute de banci elene. Institutiile de credit grecesti sunt prezente intre cele mai mari 10 banci din Romania prin inter­mediul Alpha Bank si EFG Euro­bank, actionarul majo­ritar al Bancpost. Alte banci elene im­por­tante prezente in tara noastra sunt Piraeus Bank, National Bank of Greece, prin intermediul Bancii Romanesti, sau Marfin Bank. Grecia se afla intr-o situatie finan­ciara si fiscala foarte difi­ci­la, dupa ce a anuntat, in luna ianuarie, ca deficitul bugetar a fost anul trecut de 12,7% din Produsul Intern Brut (PIB), nivel de apro­ximativ trei ori mai mare decat esti­marile anterioare ale autori­tatilor elene.  Randamentele cerute de investitori pen­tru a finanta Grecia au crescut puter­nic din cauza vehicularii in piata a ipotezei defaultului de stat, iar liderii Uniunii Europene si Fondului Monetar Interna­tional au transmis semnale ca guvernul elen ar putea primi un ajutor financiar extern pentru a depasi momentul dificil.