Resuscitarea sistemului sanitar romanesc. Descentralizarea spi­talelor. Datoriile de peste 500 de milioane de euro catre distribuitorii de medicamente. Imixtiunea politicului in Sanatate si taierea „plicului” catre medic. Decapitarea direc­torilor din spitale si conditia FMI din Sa­natate - implementarea sistemului coplata, precum si alte prioritati in reforma sistemului au fost radiografiate pentru „Financiarul” de ministrul Sanatatii, Attila Cseke.

„Financiarul”: Din radiografia prezenta pe tabloul Ministerului Sanatatii (MS), sistemul sanitar romanesc mai poate fi salvat, resuscitat?
Attila Cseke: Nu as folosi sintagma „ar putea fi salvat” si trebuie inteles ca in acest sistem trebuie sa pornim ceva concret, pentru ca in ultimii 20 de ani nu s-au schimbat multe lucruri si a tot fost taraganata  ideea reformei.

Se va face mult asteptata reforma in Sanatate in timpul mandatului dumneavoastra si cum va arata ea?
In primul rand, sunt constient de fap­tul ca in Romania mandatul unui mi­nistru nu este foarte lung, iar pentru a putea face ceva semnificativ ai nevoie de o perioada de cel putin doi ani. Impactul nu este masurabil, cuantificabil, si doar peste cativa ani se poate spune ca acel ministru si-a pus sau nu amprenta in resuscitarea si dezvoltarea sistemului.

Mai exact, care sunt prioritatile dumneavoastra in acest moment?
Eficientizarea si corectarea finantarii spitalelor, pentru ca aici asistam la o clara inegalitate de sanse in ceea ce priveste alocarea banilor catre unitatile medicale prin acele punctaje anuale raportate. O a doua prioritate, repre­zinta, fara doar si poate, descentrali­zarea aces­tor unitati.

Trebuia demarat acest proces la 1 ianuarie 2010. De ce s-a prelungit acest termen pana la 1 iulie?
E adevarat ca la 1 ianuarie trebuia apro­bata lista unitatilor medicale dupa numarul de paturi existente. Eu sper ca pana la 1 iulie sa finalizam orice analiza in sistem si sa putem intra in procesul descentralizarii, pentru ca este un act important in reforma. Practic, la noi exista un sistem medical cu doua capete. Cladirile apartin de administratiile pu­blice locale care ar trebui sa investeasca bani in reabilitarea lor, in timp ce mana­gementul spitalelor se afla la ministrul Sanatatii, nici macar la MS. Ministrul revoca, numeste, sanctioneaza. Poate pa­rea ciudat pentru un ministru in func­tie, dar va spun ca nu este un sistem bun, pentru ca, orice ministru ar fi, el nu poate supraveghea si coordona eficient 439 de manageri de spitale, indiferent de structura corpului de control pe care o are la dispozitie.

„Vom fi corecti fata de autoritatile locale“

Presedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoaie, afirma saptamana trecuta ca „99% dintre manageri sunt numiti pe criterii politice”.
Eu cred ca sunt singurul ministru, dupa multi ani, care nu a avut in vedere redenumirea functiei de conducere a managerilor de spital, pentru ca o astfel de procedura creeaza din punct de ve­dere juridic reorganizare si da posibi­litatea schimbarii organigramei si a or­ganizarii unor concursuri pentru pos­turile vacantate. Mi-am propus ca astfel de concursuri sa fie organizate de catre autoritatile locale dupa descentralizare.

Dupa descentralizare exista riscul inchiderii unor astfel de unitati medicale, chiar daca finantarea lor va fi facuta si atunci in proportie de 70% din fondul de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS)?
In principiu, pe contractele pe care spitalele le au cu Casa, ar trebui sa existe o finantare suficienta. In prezent, noi fa­cem o analiza a tuturor spitalelor din ta­ra, avem trei echipe conduse de se­cretarii de stat trimise in teritoriu si pe baza aces­tor rapoarte vom demara des­cen­tra­li­za­rea. Ne vom asuma anumite masuri, pen­tru ca atunci cand vom des­centraliza sa fim corecti fata de auto­ritatile locale, adica sa dam o finantare corecta, oa­re­cum egalizata, si totodata sa dam o struc­tura organizatorica viabila din punctul nostru de vedere. Oricum, solu­tii­le la nivel local sunt mult mai usor de gasit si aplicat decat la nivel central, pentru ca una vezi la fata locului si alt­ceva in hartiile de pe biroul de la mi­nister.

Cat de mult a deranjat decapitarea celor 577 de directori din spitale?
Sincer, nu ma intereseaza cat de mult a deranjat. Importante pentru mi­ne raman modalitatea si corectitudinea in ceea ce priveste cheltuirea banului public. Nu-mi pot imagina nici acum cum un spital poate functiona cu un manager si zece directori si inca sunt prea multe functii de conducere in spitale. Cred ca obligatia unui ministru este aceea de a lua decizii care sa limiteze excesul.

In prezent, pentru medicamentele compensate si gratuite, farmaciile, dar si spitalele au cumulat datorii de peste 500 de milioane de euro fata de distribuitori. Se va rezolva aceasta criza?
Minuni nu exista in 2010. Le-am spus si distribuitorilor ca vor trebui sa accepte realitatea unei crize financiare excep­tionale pentru acest an, cand solutiile sunt limitate. Raportat la decontarea medicamentelor exista o prevedere legala a termenului de plata de 180 de zile, iar anul acesta nu intrevad vreo sansa privind reducerea acestuia.

Platile catre distribuitori  s-au facut la termen

Statistic, de la inceputul anului, 20% dintre farmacii au fost inchise, iar distribuitorii sustin ca pana la sfarsitul lui 2010 numarul acestora va urca la 75%.
Nu am aceste cifre, dar pana acum termenele legale de plata au fost res­pectate. Pe de alta parte, am informatii ca noi unitati farmaceutice urmeaza sa intre pe piata. Adevarul este undeva la mijloc, dar din punctul de vedere al farmaciilor, 2010 este un an foarte greu.

Dar datoria spitalelor (n.r. - 100 mil. euro) va fi achitata anul acesta?
La inceputul lui 2007 spitalele nu aveau nicio datorie, pentru ca in 2009 sa se dubleze datoriile cumulate din 2007 si 2008, urcand lunar la sute de mii de euro.

Concret...
Sigur ca datoriile trebuie platite si trebuie gasite solutii. In principal, solutii care sa opreasca scurgerile financiare care au loc astazi in intreg sistemul sa­nitar romanesc.

Unde se duc, spre exemplu, banii colectati din asigurarile de sanatate si la cat se ridica aceasta suma?
Bugetul din asigurari de sanatate este de 17 miliarde de lei, aproximativ patru miliarde de euro, iar bugetul alocat de guvern se ridica la aproximativ cinci mi­liarde de euro. Anul trecut fondul a fost de 15,3 miliarde de lei, dar la contributii va pot spune ca avem 15 categorii de persoane exceptate de la plata asigurarii, dar care beneficiaza de servicii medicale.

Ce-i drept, nu toti contribuabilii apeleaza anual la aceste servicii...
Da, asa este, dar trebuie sa re­anali­zam aceasta zona a categoriilor ex­ceptate.

Banii colectati la CNAS reprezinta si un colac de salvare pentru guvern in sensul folosirii lor in caz de urgenta pentru plata pensiilor, a somajului etc.?
Nu. Este putin paradoxal in Romania ca pentru tot ce se intampla in sistemul sanitar sunt vinovati MS si ministrul Sanatatii. Chiar daca CNAS nu este sub­ordonata direct MS, in 20 de ani s-a im­pamantenit ideea ca pentru tot ce se in­tampla legat de finantare este vinovat MS. Oricum, va spun ca nu s-au luat bani de la Casa pentru a acoperi alte cheltuieli.

Cel putin in timpul mandatului dumneavoastra...
Da.

Totusi, media din UE in ceea ce priveste bugetul alocat Sanatatii este de 8% din PIB, iar la noi, de doar 3,6%. Cam de cati bani ar avea nevoie sistemul sanitar?
Eu cred ca aici va trebui sa avem o perspectiva viabila si asumata de societatea romaneasca, ca sa nu spun de partidele politice pentru ca este evident ca sunt necesari mult mai multi bani pentru sistemul medical, dincolo de faptul ca suntem ultimii in topul tarilor privind alocarea bugetara pentru Sanatate.

In spatele nostru mai este doar Bulgaria...
Nu ma bucura faptul ca ii avem pe bulgari in spate la acest capitol. Ungaria are in jur de 7% din PIB pentru Sanatate si pentru ei acest buget, considerat mic, a devenit subiect in dezbatere chiar acum in campania electorala.

Ruperea „plicului“ oferit medicilor

Va veti lupta in guvern pentru un buget mai mare?
Bineinteles!

Intr-o alta ordine de idei, incercati sa implementati sistemul de coplata. Cum vedeti eficienta acestui nou sistem, criticat deja de o parte a medicilor?
Aceasta masura este implementata si in statele occidentale unde func­tio­nea­za de ani buni si cu rezultate foarte bune. Pe de o parte, prin acest sistem vom putea avea un control al efectuarii sau al neefectuarii platii catre medicii de fa­milie, in raport cu decontarea ulterioara de la CNAS. Pe de alta parte, incercam o scadere a tendintei de adresabilitate a populatiei catre spitale, care in general ajunge aici pentru lucruri minore. Este relevant faptul ca platim 46,8% din fondul din con­tri­bu­tii­le la sanatate pe­ntru serviciile oferite de spitale, media europeana fiind de 40%. In schimb, la medicii de familie, pro­cen­tul este de 5,8%, mult mai mic decat media din UE.

Dar pacientul roman contribuie deja la stat, platind lunar asigurarea obligatorie de sanatate. De ce sa plateasca in plus?
Pentru ca in prezent, in Romania, sunt sub cinci milioane de astfel de contribuabili si ei nu pot sustine sis­temul sanitar. Coplata nu trebuie privita ca o masura singulara, ci in ansamblul a tot ce se face in economia romaneasca.

Adica?
Am gasit aceasta masura deja sem­nata in acordul cu FMI, CE si Banca Mon­diala si ea trebuie aplicata pentru ca a fost deja asumata si in urma realizarii ei Romania primeste niste transe din imprumutul extern.

Aceasta masura va rupe si din „plicul” oferit medicului?
Da, poate sa rupa din acest plic, fe­nomen despre care stim cu totii ca s-a impamantenit aici si ca el apare odata cu conditionarea unui serviciu medical.

In cadrul reformei veti atinge si acest aspect?
Aici, ministerul are atributii limitate.

Dar pacientul roman, in perioada spitalizarii, isi procura din exterior, con­tracost, anumite medicamente. De ce nu le deconteaza spitalul?
Nu exista posibilitatea unei astfel de decontari. Va trebui sa ajungem acolo unde pacientii sa nu mai fie nevoiti sa-si procure medicamente din propriul bu­zunar.

In UE, media pacientilor din lista unui medic de familie este de maximum 1.000, la noi oscileaza intre 2.500 si 3.500, iar medicii tineri sunt dati la o parte. Cum comentati aceasta situatie?
Am mai primit astfel de semnale si vom supune spre analiza acest aspect. Se pune in primul rand problema daca pes­te un anumit numar de pacienti un me­dic de familie mai poate sa sustina acti­vitatea in mod normal (n.r. - intre timp, numarul maxim de pacienti pen­tru un medic de familie a fost stabilit la 2.300).

In contextul in care in special me­dicii tineri nu reusesc sa-si stranga in lista, in termenul prevazut de lege, un minim de 1.000 de pacienti, CNAS refuza sa incheie contractul cu cabinetele lor. E normal?
Exista intr-adevar niste normative le­gate strict de CNAS, iar in urma analizei pe care o vom demara vom incerca sa schimbam aceste normative.

Cum comentati situatia de la Institutul „Cantacuzino” si criza vaccinului BCG, obligatoriu de administrat nou-nascutilor?
Exista un plan de masuri impuse de ANM si cred ca la mijlocul lunii aprilie va putea fi pusa in functiune linia de fabricatie a vaccinurilor. Faptul ca nu se produc acum vaccinurile BCG nu va afecta pe nimeni in niciun caz, pentru ca ele pot fi administrate pana la varsta de 10 luni. Nou-nascutii vor fi recuperati in termen din acest punct de vedere.

Romanii nu au fost cobaii vaccinului antigripal A/H1N1

S-a terminat productia CANTGRIP?
Pana acum au fost produse trei mi­lioane de doze de vaccin antigripal A/H1N1, din care 1,6 milioane au fost deja administrate. Daca pandemia gri­pei noi va continua la nivel mondial, probabil ca vom continua producerea CANTGRIP, Romania fiind una din cele 11 tari care produc acest vaccin.

A fost romanul un cobai pentru CANTGRIP?
Nu cred ca a fost un cobai, asa cum nu au fost nici ceilalti membri din UE.

Intentionati sa transferati pacientii din vestul tarii in spitalele din Ungaria?
A fost o interpretare gresita a decla­ratiei mele de la Arad. Ma bucur ca spi­talele din vestul tarii au protocoale sem­nate cu cele de peste granita si consider ca ar trebui dezvoltata o astfel de colaborare.