Rata ROBOR la trei luni a coborat pe piata interbancara sub nivelul de 7%, iar cea la sase luni se plaseaza in jurul valorii de 7,1%. Analistii apreciaza ca scaderile au fost determinate in principal de strategia Bancii Nationale de a injecta intens lichiditate. Astfel, BNR da un semnal clar bancilor comerciale ca isi doreste rate de dobanda scazute pentru a ajuta la revenirea economiei. Efectul imediat se va vedea asupra creditelor indexate la ROBOR.

Ratele medii ale dobanzilor la care bancile romanesti se imprumuta intre ele in moneda nationala scad din ce in ce mult, influentate de cresterea lichiditatii din piata interbancara, generata de ope­ra­tiunile repo ale BNR, precum si de reducerea dobanzii de politica monetara si de imbunatatirea sentimentului inve­sti­torilor fata de economia romaneasca.

Pe piata interbancara, rata ROBOR la trei luni a coborat inca de saptamana trecuta sub 7%, plasandu-se in jurul valorii de 6,9%. Nivelul este similar celui din 11 noiembrie 2005, cand pe piata inter­bancara ROBOR la trei luni era de 6,94%. Diferenta fata de situatia de atunci o reprezinta faptul ca acum dobanda de politica monetara este de 7%, iar in urma cu cinci ani era cu 0,5 puncte procentuale mai mare.

Tot comparativ, volumul tran­zactiilor pe piata interbancara era in noiembrie 2005 de 440,85 milioane de euro, in timp ce in februarie 2010, potri­vit ultimelor date ale BNR, valoarea ace­stora a fost de 1,37 miliarde de euro. Si rata ROBOR la sase luni a conti­nuat sa se diminueze, plasandu-se in jurul valorii de 7,1%. Ultimele valori simi­lare s-au inre­gistrat in august 2007, peri­oa­da in care dobanda de politica mone­tara era la ace­lasi nivel ca si astazi, de 7%. In ceea ce priveste volumul tranzactiilor, in urma cu doi ani si jumatate acesta totaliza 1,6 miliarde de euro. Nivelurile ratelor ROBOR la trei luni si sase luni sunt cele mai uzitate referinte de catre banci in stabilirea dobanzilor variabile la creditele in moneda natio­na­la acordate clientilor.

BNR ajuta economia sa-si revina

Senior economistul ING Bank Roma­nia, Nicolaie Chidesciuc, considera ca re­du­cerea dobanzilor pe piata inter­ban­cara a fost influentata direct de schim­ba­rea strategiei Bancii Nationale, de a injecta lichiditati. „Mai ales de la ince­putul ace­stui an, banca centrala si-a schim­bat stra­tegia, injectand lichiditati in piata.

Prin aceasta masura, BNR a transmis un sem­nal clar catre bancile comerciale ca isi doreste rate de dobanda scazute”, explica senior economistul ING Bank. Acesta mai arata ca reducerea ra­te­lor din piata inter­bancara are un efect di­rect asupra credi­telor indexate la ROBOR, atat in ceea ce le priveste pe cele aflate in sold, cat si pe cele noi. „Practic, de aceasta strategie a Bancii Nationale era nevoie pentru a ajuta reve­ni­rea eco­nomiei“, mai spune Nicolaie Chi­des­ciuc, adaugand ca „primul beneficiar al ieftinirii imprumuturilor in moneda nationala va fi sectorul corporate, care are o alta capacitate de negociere“. Oricum, acesta considera ca si creditele contractate de persoanele fizice se vor ajusta cu timpul.

Ministerul Finantelor se imprumuta in continuare

In ceea ce priveste presiunea exerci­tata de Ministerul de Finante asupra do­ban­zilor din piata, senior economistul ING Bank Romania considera ca aceasta va con­tinua sa existe, „dat fiind progra­mul destul de incarcat pentru luna mar­tie“. „In ianuarie, Finantele s-au impru­­mutat mult, in februarie mai putin, dar in mar­tie, programul de emisiuni de titluri de stat este din nou incarcat, luand in calcul banii care deja au intrat de la FMI, cat si pe cei care vor mai veni de la Comisia Euro­peana“, arata Nicolaie Chi­de­sciuc. In ace­ste conditii, analistul ING Bank consi­dera ca este posibil ca emi­siunea de euro­bon­duri, care trebuia fina­lizata la sfarsitul lui februarie, sa fie amanata.

Ministerul Finantelor a programat pentru luna martie cinci emisiuni de ti­tlu­ri de stat in valoare de patru miliar­de de lei, cu un miliard de lei mai mult de­cat prospectul din februarie, astfel ca su­ma totala a imprumuturilor din piata interna ar putea ajunge la 12,6 miliarde de lei la fi­nele primului trimestru.

Incepand cu 19 octombrie 2009, ran­damentul mediu la titlurile de stat s-a situat la 10% si a ramas neschimbat pana la finele anului, timp in care au fost or­ganizate 13 licitatii. De la inceputul ace­stui an, randamentul mediu a scazut treptat, la fiecare operatiune organizata. La cea mai recenta licitatie, care a avut loc in data de 22 februarie, Trezoreria a vandut cer­tificate de trezorerie cu scadenta la un an in valoare de 500 de milioane de lei, la un randament mediu de 7,15%, cel mai mic nivel inregistrat din iunie 2007.