Timpul trece, iar europenii nu au gasit o solutie la criza financiara din Gre­cia. Co­mi­sarul UE pentru afaceri eco­no­mice, Olli Rehn, a fost ieri la Atena insotit de Jurgen Stark, responsabil al BCE. In loc de con­clu­zie, Rehn a in­demnat gu­vernul elen sa „examineze mas­uri supli­men­tar­e” pentru iesirea din criza. Altfel spus, am venit, am vazut, ne-am format o idee si vom decide. Cand? Probabil dupa 16 martie, termenul pana cand Grecia tre­bu­ie sa convinga UE ca planul sau de redresare este bun. Intre timp, se fac tot felul de supozitii. La sfar­si­tul saptamanii, prin presa au aparut in­for­ma­tii potrivit carora Germania, Fran­ta si Olanda au decis sa achizitioneze obli­ga­tiuni ale Greciei prin intermediul ban­cilor de stat  KfW Caisse de Depots. Este vor­ba despre 25 mld. euro. In acelasi timp s-a aflat ca presedintele Deutsche Bank, Josef Acker­mann, s-a deplasat la Atena pen­tru con­vorbiri cu diferiti oficiali. Cea mai ma­re banca a Germaniei ofera, la fel ca marile banci de afaceri, servicii de con­si­liere pe langa diferite guverne si in­tre­prin­deri in privinta plasamentelor de pro­duse finan­ciare. Nu se cunosc re­zul­ta­te­le intal­ni­rilor lui Ackermann, care a fost pri­mit in­clusiv de premierul George Papan­dreou.

Investitorii straini se retrag

Facand lumina in aceasta chestiune, can­celarul Angela Merkel a exclus orice aju­tor financiar german pentru Atena. „Avem un tratat european, in virtutea ca­ru­ia nu exista posibilitatea de a plati pen­tru a scoate din impas un stat sau altul”, a explicat seful Executivului de la Berlin. „In acest moment, singurul sprijin pe care-l putem oferi este acela de a aminti Greciei ca trebuie sa-si in­de­plineasca datoriile”, cu punerea la punct a unui program de eco­no­mii, a men­tio­nat Mer­kel, care a avut vi­neri o in­tre­vedere cu omologul sau elen. Pe acest fundal, seful ministrilor de Fi­nan­te din zona euro, Jean-Claude Juncker, a de­cla­rat ca ­un ajutor din partea Fondului Monetar International nu este „neaparat necesar”, dar ca Atena trebuie sa-si re­du­ca deficitul, daca nu vrea sa fie sanc­tio­nata. De la declansarea crizei, Grecia a pierdut multi investitori din cauza retrogradarii ratingului de tara si a situatiei incerte a finantelor publice. In plus, emisiunea de obli­gatiuni de stat pregatita pentru in­ce­pu­tul lunii martie ar putea costa statul elen un randament de aproape 7%. Petros Christodoulou, noul sef al Agentiei elene de ad­mi­nis­tra­re a datoriei guver­na­men­ta­le, va coor­do­na vanzarea de titluri de stat de apro­­ximativ 5 mld. euro, cu ma­tu­ri­tate la 10 ani, operatiune extrem de im­por­tan­ta pentru Atena. Grupul Kokusai Asset Management Co, cel mai mare fond de obligatiuni din Asia, a renuntat la afa­ce­rile sale din Grecia.