Desi in Constanta nu func­tio­neaza decat un singur cine­ma­tograf intr-un centru comercial, Consiliul Judetean aloca, prin intermediul unei hotarari, un buget de 700.000 de lei pentru Directia de Film care a fost infiintata anul trecut si care, timp de aproape 12 luni, nu a avut activitate. Consilierii au votat bugetul de venituri si cheltuieli, lista de investitii, organigrama si statul de functii pe anul 2010 pentru Directia Judeteana a Distributiei si Exploatarii Filmului Constanta, considerata institutie publica de interes judetean.

Constantenii nu inteleg care este ro­lul directiei si mai ales necesitatea alo­carii unor sume atat de mari, intr-un an de criza, in conditiile in care singurul cinematograf din oras func­tioneaza intr-un mall, sub patronaj privat, insa alesii judeteni au o ex­plicatie. Ei spun ca modificarile sunt necesare pentru o mai buna organizare a activitatii institutiei si ca astfel se va raspunde nevoilor actuale de functi­onare a directiei care, desi a fost infiintata inca de anul trecut, pana acum in bugetul sau nu a fost virat niciun ban.

Lucrurile se schimba insa, ince­pand cu acest an, cand peste 100.000 de lei au fost prevazuti pentru a acoperi cheltu­ie­lile legate de o serie de inves­titii care prevad achizitionarea unor componente electronice si a unor pro­grame. De ase­me­nea, in aceeasi lista de investitii a fost inclusa si realizarea unui studiu de fezabilitate, „necesar in vederea esti­ma­rii obiective a inves­titiilor ce se pot face in conditii de rentabilitate la cine­ma­to­graful Repu­bli­ca”, studiu care ajunge la apro­ximativ 27.000 de lei. In plus, cu banii alocati din bugetul judetean, Direc­tia urmeaza sa achizitioneze doua auto­turisme, estimate la 30.000 de lei, in timp ce 9.500 de lei au fost prevazuti pentru deplasari si 5.000 de lei pentru carti, publicatii, materiale docu­men­tare. La capitolul „alte cheltuieli” a fost inclu­sa o categorie speciala „reclama si publi­ci­tate” pentru care au fost alocati 6.500 de lei.

In plus, tot in acest an, directia care in 2009 a functionat doar cu un sef urmeaza sa fie populata cu personal, adica un director tehnic, un contabil-sef, doua persoane pentru com­par­timentul financiar contabil, cinci pen­tru cel tehnic-administrativ si inca unul pentru PSI. Desi a primit o gra­mada de bani de la CJC, seful Directiei Judetene a Distributiei si Exploatarii Filmului Con­stan­ta, Ga­briel Tufeanu, spune ca ia in calcul si elaborarea unor proiecte pentru acce­sare de fonduri europene care sa duca la atingerea tintei prin­cipale: repu­nerea cine­mato­grafelor in circuit si, implicit, reno­varea lor pentru a deveni functionale. Masura este mai mult decat necesara in acceptiunea lui Tufeanu, in conditiile in care bugetul CJC este „sarac” si nu poate finanta toate ideile sale.

Vechile sali  au nevoie urgenta de modernizare

La sfarsitul lunii septembrie a anului trecut, organigrama Consiliului Jude­tean Constanta a fost extinsa prin infiintarea Directiei Judetene a Distri­butiei si Exploatarii Filmelor Constanta, care tre­buie sa se ocupe de admi­nis­trarea pa­tri­moniului destinat exploa­tarii si distri­butiei filmului, precum si de furnizarea serviciilor aferente catre public.

Din patrimoniul directiei face parte si dreptul de administrare a patru sali de cinematograf: „Republica” si „Studio” din Constanta, „Pescarus“ din Mangalia, „Eforie Sud” din Eforie Sud si a noua gradini de vara: „Tomis” - Constanta, „Alba­tros” - Mamaia, „Neon” si „Perla” din Eforie Nord, „Farul”, „Venus”, „Sa­turn” si „Jupiter” din Mangalia si „Eforie Sud” din Eforie Sud, majoritatea dintre ele fiind, in prezent, nefunc­tionale.

Toate obiectivele au trecut, printr-o hotarare a CJC de la sfarsitul lunii august 2009, din domeniul privat al statului in cel al judetului de la malul marii.

In prealabil, Consiliul Local Constanta a refuzat preluarea acestui patrimoniu format, in mare parte, din ruine. Motivul? Primarul Constantei, Radu Mazare, a dezaprobat anuntul Minis­terului Culturii care a precizat ca salile de proiectie vor putea fi utilizate doar ca sedii ale unor institutii de spectacole si concerte, cinematografe sau asezaminte culturale. Edilul a declarat ca este con­vins ca statul nu va putea face fata niciodata concurentei cinematografelor private care au invadat tara si care isi permit sa ruleze ultimele aparitii de la nivel international. Masura adoptata, in final, poate fi considerata de multi specialisti drept una de compromis, in conditiile in care Ministerul Culturii a luat in calcul, in prima faza,  posibi­litatea vanzarii prin licitatie publica a cinema­tografelor, masura fiind aprobata printr-o hotarare de guvern in decem­brie 2006. Executivul a renuntat la aceasta strategie de teama ca nu cumva noii proprietari sa schimbe destinatia vechilor cinemato­grafe care riscau sa ajunga cluburi de noapte, super­mar­keturi sau cazinouri, intrucat aces­tea erau vanate de foarte multi investitori cu idei, datorita pozitiei lor centrale. In conditiile in care ar fi fost introdusa o clauza care prevedea explicit pastrarea destinatiilor initiale ale salilor, in­ves­titorii interesati ar fi fost din ce in ce mai putini in con­ditiile in care vechile ci­ne­m­a­tografe, cel putin cele de la Constanta, au fost inchise in urma cu mai multi ani si se afla intr-o stare avansata de degra­da­re, necesi­tand investitii minime de peste 500.000 de lei pentru a putea fi readuse in circuit.

Cinematografele de la Constanta, inchiriate unor agenti economici

In 2004, in afara de „Bulevard“, toate celelalte cinematografe au fost scoase la licitatie, iar in prezent sunt inchiriate unor societati, exceptie facand cel mai mare cinematograf din oras, „Repu­blica”, care este o ruina, iar specialistii estimeaza ca reabilitarea lui ar dura cel putin doi ani. Anii de glorie ai cine­matografului constantean au fost cei care au precedat Revolutiei, atunci cand rivaliza doar cu „Patria” din Bucuresti si „Repu­blica” din Cluj. In conditiile actuale, desi se afla pe lista de prioritati a sefului noii directii, repunerea pe picioare a cinema­to­grafului constantean ar putea sa mai dureze mult si bine. Paradoxal este ca, desi nu are sali de proiectie, Consiliul Judetean Constanta a aprobat Programul de evenimente culturale pe anul 2010, care va cuprinde si Festivalul International al Pro­duca­torilor de Film Independenti, mani­festarea urmand sa fie organizata prin intermediul unui protocol de Fundatia „Fantasio” Constanta.

Orase fara niciun cinematograf

Situatia de la Constanta nu este una singulara. In februarie 2009, cinci orase din Romania au ramas fara niciun cine­matograf de stat, ca urmare a deciziei din 21 ianuarie 2009 luate de Regia Autonoma de Distributie si Exploatare a Filmelor. Ultimele cinci cinematografe care au fost inchise, anul trecut, au fost „Galax” Slobozia, „Flacara” Hunedoara, „Cinema Tineretului” Tulcea, „Pacea” Gherla si „Dacia” Resita, iar personalul a trecut in somaj tehnic, din cauza veniturilor foarte mici realizate si a cheltuielilor nejustificate.
­­­­­­­
„In situatia aceasta s-a ajuns din cauza ca sunt prezentate doar filme in reluare, iar lumea nu mai este interesata sa vina la cinema. Din cauza ca nu au incasari, cinematografele cer bani de la RADEF pentru cheltuieli elementare, cheltuieli considerate nejustificate”, a declarat re­pre­zentantul Sindicatului Liber „Romania Film”, Henter Bela.
­­­­­­­
Inceputul sfarsitului l-a reprezentat, pentru cinematografele de stat din tara, anul 2003 cand, printr-o hotarare de guvern, toate salile de proiectie si gradinile de vara au trecut din administratia „Romania Film” in cea a Centrului National al Cinematografiei, care a scos la licitatie, un an mai tarziu, mai multe sali. Daca la Tulcea cine­matograful din oras a fost transformat in sala de jocuri de noroc, la Constanta salile de proiectie sunt lasate in voia sortii sau au fost date pe mana unor agenti economici.