In vremea noastra, judecati diferite, uneori contradictorii, sunt exprimate asupra starii economiei. Am iesit din criza! Criza economica se adanceste! Scadere economica in forma de W, V sau L! Recesiune!

Mai intai sa lamurim cateva notiuni. Biroul National de Cercetare Economica din SUA, precum si alti analisti eco­nomici de marca definesc recesiunea ca o forma severa de criza economica. Altfel spus, un declin semnificativ al nivelului activitatii economice in intreaga socie­tate, vizibil prin inregistrarea unei rate negative de crestere a Produsului Intern Brut (PIB), in doua sau mai multe tri­mes­tre succesive. In termeni com­pa­rabili, in toate do­me­niile de activitate se consemneaza rate trimestriale negative de crestere in raport fie cu trimestrele precedente, fie cu peri­oa­dele cores­pon­dente din anul pre­ce­dent. Se inre­gis­treaza o scadere a pro­ductiei industriale, a volumului de productie in constructii si a vanzarilor de marfuri si servicii. In plan social, recesiunea se manifesta prin cresterea ratei inflatiei si a somajului si scaderea veniturilor reale ale populatiei. O recesiune mai indelungata duce la de­presiune economica. Depre­siu­nea eco­nomica este considerata o forma ex­tre-ma de recesiune, fiind carac­teri­za­ta, in principal, de o restrangere majora a pro­ductiei industriale, a investitiilor si schimburilor comerciale, o crestere neo­bis­nuita a ratei somajului si a preturilor marfurilor si a tarifelor serviciilor si, in con­secinta inregistrarea unor rate ne­ga­tive semnificative ale Produsului Intern Brut (PIB).

Pentru o intelegere corecta a mani­fes­tarii in Romania a acestor fenomene eco­no­mice - criza economica, recesiune, res­pectiv depresiune economica - se im­pu­ne o analiza a starii economice in­ce­pand cu anul 2008 si pana in prezent, asa cum sunt reflectate de statisticile oficiale.

Incepand cu cel de-al treilea trimes­tru al anului 2008, criza economica s-a in­sta­lat si in Romania. PIB trimestrial - serie ajus­tata sezonier - a inregistrat rate nega­tive de crestere in sase trimestre succe­sive. Si anume, in trimestrele trei si patru ale anului 2008, respectiv in toate cele patru trimestre ale anului 2009. Ampli­tu­dinea scaderilor a atins niveluri cuprinse intre -0,1% si -4,6%, acestea contribuind la scaderea PIB cu 10,3% in trimes­trul patru 2009 in raport cu al doilea trimestru din 2008. Iar luand in calcul PIB trimestrial in raport cu trimestrul corespondent din anul precedent, constatam ca s-au inre­gis­trat rate majore negative de crestere in toate cele patru trimestre ale anului 2009, amplitudinea scaderilor fiind cuprinsa intre -6,2% si -8,7%.

Fie ca ne raportam la trimestrul anterior, fie la cel corespunzator din anul precedent, constatam ca PIB a in­re­gistrat rate negative de crestere in patru trimes­tre succesive. Romania este in pli­na rece­siu­ne. Datele statistice oficiale confirma.

Diminuarile semnificative ale PIB trimestrial, inregistrate incepand cu  pri­mul trimestru din anul 2009,  au condus la o scadere a PIB  cu 7,2% in anul 2009, com­­parativ cu o crestere de 7,1% inre­gis­trata in anul 2008.

Productia fizica industriala a inre­gistrat in anul 2009 o scadere de 5,5%, iar ramura industriei prelucratoare a pro­dus mai putin cu 6,5%. Cele mai mari sca­deri le-au inregistrat industria bu­nu­ri­lor de folosinta indelungata (-15,1%),  indus­tria bunurilor intermediare (-9,3%) si indus­tria bunurilor de uz curent (-8,4%). Influ­entele negative ale dimi­nuarii pro­duc­tiei industriale (ramura are o pondere de aproximativ 25% la formarea PIB) asu­pra PIB au fost semni­ficative, aces­ta inre­gistrand in toate cele patru tri­mestre ale anului 2009 scaderi in­sem­nate (de peste 6%) comparativ cu anul 2008.

Dupa o crestere, in anul 2008, cu 26% a lucrarilor de constructii, in anul 2009 s-a consemnat o scadere foarte mare, rata anuala negativa atingand nivelul de 15,1%. Constructiile noi s-au diminuat cu 13,8%, iar, pe tipuri de constructii, la cla­diri rezidentiale scaderea a fost de 20,2%, respectiv de 15,7% la cele nerezi­den­tiale.

Volumul cifrei de afaceri pentru co­mer­tul cu amanuntul a scazut cu 10,4% (fata de o crestere de 13% inregistrata in anul 2008), iar comertul cu ridicata (in­clusiv comertul cu amanuntul al auto­ve­hiculelor si motocicletelor) s-a redus cu mai mult de o treime (- 37,3%). Si sectorul servicii de piata a inregistrat diminuari semnificative. Volumul cifrei de afaceri pentru servicii de piata prestate in prin­ci­pal intreprinderilor s-a diminuat cu 13,3%, iar pentru cele prestate populatiei reducerea a fost de 15,8%.

Daca incepand cu trimestrul I din 2007 si pana in al treilea trimestru din 2008 in­vestitiile trimestriale realizate in eco­no­mia nationala inregistrau cresteri cuprinse intre 23% si 34%, din trimestrul II 2009 activitatea de investire s-a redus cu aproximativ 30%.

In acesti parametri, o intrebare fi­reas­ca: va iesi Romania din recesiune? Con­trar a ceea ce afirma unii analisti si fara a aluneca intr-un optimism excesiv, da.

Mentinerea nivelului actual de 16% a cotei unice de impozitare si costul unitar al fortei de munca, mult mai redus in Romania comparativ cu celelalte tari din Uniunea Europeana, sunt factori dete­r­minanti pentru atragerea in continuare a investitiilor straine directe. Investitorii se vor orienta catre tarile cu potential de cres­tere economica, precum este Ro­ma­nia. Acumularile de tehnologie de varf  (in principal, prin investitii straine direc­te) in industria prelucratoare, care asi­gu­ra aproximativ 95% din exporturile Ro­maniei, vor potenta cresterea ­pro­duc­tiei fizice industriale. Si, in conditiile unor politici fiscale si economice care sa condu­ca la cresterea ratei de investire in eco­no­mia reala, declinul economic va fi stopat (se va inregistra „cresterea zero”), iar in anul viitor Produsul Intern Brut (PIB) va inregistra o rata pozitiva de crestere.

In caz contrar, un pericol mare ne pan­­deste. Depresiunea economica! Ro­ma­n­ia a inregistrat, in doua perioade, forma severa de recesiune numita de­pre­siune economica. Si anume, in anii 1991-1992 si 1997-1999. In primul inter­val, rata medie anuala a inflatiei a consemnat o crestere drastica, nivelurile acesteia fiind de +170,2% in anul 1991, respectiv +210,4% in anul 1992. Urmare a acestui fenomen, castigul salarial real a scazut cu 18,5% in anul 1991 si cu 13,1% in anul 1992, iar scaderea  puterii de cumparare in raport cu anul 1990 a fost de 29,2%. Dupa o perioada de patru ani de redresare  economica, inregistrandu-se cresteri anuale incepand cu 1993 si pana in 1996 inclusiv, in Romania s-a consemnat pen­tru a doua oara depre­siune economica. In pe­rioada 1997-1999, productia fizica in­dus­triala a inregistrat rate anuale ne­ga­tive de crestere, scade­rea cumulata fiind de 22,0% la sfarsitul anului 1999, in raport cu anul 1996. Produsul Intern Brut (PIB) a scazut an de an, rata negativa de cres­tere ajun­gand la 11,7% in 1999, com­pa­rativ cu 1996. Inflatia drastica s-a instalat din nou, rata medie anuala a inflatiei urcand de la +38,8% in 1996 la +154,8% in 1997. Castigul salarial real s-a diminuat foarte mult, in cei trei ani sca­de­rea cu­mu­lata fiind de 27,7%,  in raport cu anul 1996. Iar rata somajului a depasit  10%, in anul 1999 inregistrand nivelul de 11,8%.

Cateva precizari se mai impun. Reprezentata grafic, scaderea economica (certificata de evolutia negativa volu­mu­lui PIB), incepand cu trimestrul III 2008, a luat forma unei curbe descrescatoare. In schimb, ratele de crestere sau scadere ale PIB trimestrial, reprezentate grafic, iau forma literelor W, V sau L, in functie de trimestrul la care ne raportam, prece­dent sau la cel corespunzator din anul anterior.

(Constantin Chirca, director adjunct BNR la Directia Statistica)