Daca programul descentralizarii spitalelor trebuia sa demareze la 1 ianuarie 2010, acest lucru s-ar putea intampla incepand cu luna iulie a acestui an. Astfel, Ministerul Sanatatii (MS) vrea sa transfere 373 de unitati sanitare publice catre administratia locala, din 439 existente in prezent.

Totodata, MS isi doreste sa pastreze in administrare mai putin de 66 de unitati, din care  23 de institute publice, 11 spitale clinice ju­de­tene de urgenta (cele din centrele univer­si­tare), noua spitale clinice municipale de urgenta (tot in centre universitare), opt spitale cu profil de psihiatrie si 15 spi­tale cu monospe­cia­litate. „Am spus-o si o mai repet, ministrul Sanatatii nu va reusi niciodata sa fie admi­ni­stratorul a peste 400 de unitati sanitare si nici nu este rolul sau acesta“, a declarat mi­ni­strul Sanatatii, Cse­ke Attila, in opinia ca­ruia „descentralizarea reprezinta si un punct important in progra­mul de guvernare si rapoartele Bancii Mon­dia­le pentru domeniul sanitar“. „In sistemul sanitar, procesul descen­tralizarii este mult mai simplu decat in cel al educatiei, iar principala finantare de 70% va veni tot de la CNAS, iar diferenta se va vedea in func­tie de potentialul economic al fiecarui judet”, a declarat pentru „Financiarul“ consilierul prezi­dential Virgil Paunescu, in opinia caruia „riscul inchiderii spitalelor ca urmare a descentralizarii lor este unul extrem de mic si vom putea asista doar la o eventuala trecere de la regimul medical la cel social“. La randul sau, presedintele Cole­giului Medicilor, Vasile Astarastoaie, ne-a decla­rat ca „descentra­lizarea este o masura foarte buna, doar daca se va face cu norme foarte clare care sa nu mai permita anarhia din sistemul sanitar care persista inca din anii 1990, iar unitatile medicale sa nu mai faca obiectul unor interese politice sau personale, in contextul in care 99% dintre manageri sunt numiti in functie doar pe criterii politice“.

Un milion de lei, cat „un strop de apa in Sahara“

Marea surpriza insa a venit ieri din partea ministrului Sanatatii care a anuntat ca „avem o veste proasta pentru manageri: vom reduce numarul de directori cu 28 la suta si de la 2.069 de functii de conducere vom ajunge la 1.492, adica 577 dintre ei isi vor pierde functiile“. Potrivit acestuia, noile masuri care vor fi introduse imediat dupa eliberarea din functie a celor 577 de directori interimari vizeaza mai multe aspecte, cum ar fi ca in unitatile sanitare clinice cu peste 400 de paturi sa existe numai cinci functii de conducere - manager, director medical, director financiar, director de cercetare-dezvoltare si director de ingrijiri. De asemenea, Cseke Attila a adaugat faptul ca „prin desfiin­tarea acestor functii vom face o economie de un milion de lei, lunar“. „Aceasta suma nu re­prezinta decat o picatura de apa pentru un insetat din Sahara si nicidecum nu va rezolva problema din sistemul sanitar romanesc“, a precizat Astarastoaie. El a tinut sa sublinieze ca „bugetul din sistemul sanitar se va termina cel mai tarziu in luna iulie si atunci am putea asista la un inceput al dezastrului, pentru ca nu poti rezista cu un buget de 3,6% din PIB scriptic, 2,6% din PIB real, in contextul in care media din tarile europene este de 8% din PIB, dar din PIB-ul lor“. El a mai adaugat ca „multe tari au reusit sa iasa din criza dubland sau tripland bugetul alocat sanatatii, stimuland  implicit industriile colaterale, iar Polonia, care nici macar nu a intrat in criza financiara, a decis cresterea la 8% a bugetului, dar dupa greva medicilor“. Ministrul Sanatatii  a semnat deja ordinele privind eliberarea din functie a celor 577 de directori interimari din spitale. Cseke Attila si-a argumentat decizia si prin faptul ca „salariile unor astfel de directori interimari pot oscila intre 2.300 de lei si 7.825 de lei, iar directorul administrativ al Spitalului Clinic de Psihiatrie Socola primeste 7.825 de lei cu sporuri cu tot“.