Printre ultimii la performante economice, printre primii la intins mana dupa banii altora. Cam asa se poate vorbi despre Romania, privita prin prisma imprumutului solicitat de la Fondul Monetar International (FMI). O trecere in revista a creditelor acordate de FMI de la izbucnirea crizei financiare, in 2008, arata ca dintr-un total care depaseste 60 mld. euro, Romania a luat cel mai mult: 12,95 mld. euro. La acestea se adauga si fondurile alocate de UE, Banca Mondiala si BEI.

Romania a primit cea mai mare parte din fondurile acordate sub forma de imprumut de FMI tarilor cu probleme economice: 21% din total. Cea de-a doua mare suma a fost primita de Ucraina, urmata de Ungaria. Autoritatile de la Bu­dapesta au incheiat, in noiembrie 2008, un acord stand-by de 11,74 mld. euro, primind, de asemenea, de la UE un imprumut de 6,5 mld. euro, din care au fost varsate, in doua transe, 3,3 mld. euro. Ungaria a anuntat ca de restul nu mai are nevoie. Kiev a negociat cu FMI un credit de 12,26 mld. euro, incercand zadarnic sa obtina de la UE alte 3-5 mld. euro pentru siste­mul ucrainean de transport al gaze­lor naturale catre Europa. Insta­bilitatea politi­ca a deter­minat FMI sa inghete pro­gramul, care va fi reluat, probabil, dupa instalarea noului sef al statului, Viktor Ianukovici. Zilele trecute, Roma­nia a primit a treia transa a creditului, a carui derulare se incheie la 3 mai 2011: altfel spus, ne-am facut lectiile cerute de exper­tii FMI. Este adevarat, imprumutul dat Romaniei nu este cel mai mare. La aceasta categorie, primul loc poate reveni Turciei, care a solicitat aproape 40 mld. euro. Dis­cutiile decurg anevoios: partile nu dau semne ca s-ar grabi. Mai exista creditele con-tractate, in cadrul unui program spe­cial de 250 mld. $, de Mexic (35,15 mld. euro), Polonia (15,26 mld. euro) si Colum­bia (7,76 mld. euro). Dar ele nu intra la socoteala, fiind vorba de o linie flexibila de credite, pe o durata de un an si desti­nate tarilor care afiseaza indici econo­mici buni.

Fondul, un bun supraveghetor

Pe fondul crizei din Grecia, presa europeana scria ieri ca, daca UE nu are mecanismele necesare unei interventii directe pentru remedierea lucrurilor, FMI vine in ajutor. Ieri, o delegatie a FMI a ajuns la Atena, urmata, cateva ore mai tarziu, de o misiune UE. Cele doua depla­sari survin in contextul in care Bruxelles a dezmintit informatiile din presa ger­mana, potrivit carora Cei 27 ar inten­tiona sa acorde un ajutor Greciei de 20-25 mld. euro. „Grecia si alte state din zona trebuie sa-si rezolve singure problemele”, au declarat surse ale guvernului de la Berlin. Va fi, prin urmare, Grecia nevoita sa re­cur­ga la banii FMI, institutie careia mai-marii lumii din Grupul celor 20 i-au prescris un viitor stralucit de pilon principal al viitoarei arhitecturi a lumii financiare? Pana acum, Grecia nu a explicat, asa cum au solicitat liderii UE, cum a ajuns sa detina o datorie de 294 mld. euro. Cu toate ca s-a declarat convins de capa­citatea Atenei de a lua masurile ce se impun pentru remedierea lucrurilor, Bruxelles are totusi o doza de indoiala. Mai ales ca in Grecia au inceput grevele, miscarile de protest impotriva planului de austeritate anuntat de guvernul elen cuprinzand deja intreaga tara. Or, odata intrat in joc, FMI va monitoriza cu rigurozitate abso­luta orice miscare a auto­ritatilor elene, va controla toate cifrele si tabelele, va calcula cu cat trebuie reduse cheltuielile buge­tare, cum trebuie sa arate salariile etc. Cine este, in conditii de criza, cel mai bun supervizor decat FMI? Greu de spus la cat se va cifra un even­tual credit pentru Grecia. Va exista o solicitare, atent stu­dia­ta de expertii FMI, si un ras­puns.

Totul, pe fond de nego­cieri. In­clu­siv in privinta dobanzii, un aspect foarte important si care poate oscila de la 2,5% la 3,87%, cum este, spre exemplu, cazul Leto­niei. Roma­nia a obtinut pentru im­pru­mutul ei de 16,8 mld. $ o dobanda de apro­- ximativ 3%, cea mai frecventa, de altfel.

Surse de finantare

De unde are Fondul bani? Sunt mai multe variante de finantare. La inceputul anului trecut, cand FMI dispunea de 250 mld. $, G20 a decis majorarea acestei sume cu 500 mld. $. De atunci, UE a oferit 125 mld. euro, China a promis 50 mld. $, dar sub forma de drepturi speciale de tragere (DST, moneda de referinta a FMI), SUA s-au angajat cu 100 mld. $ si tot 100 mld. $ a oferit Japonia. In al doilea rand, exista contributiile tuturor celor 186 de state membre, stabilite in functie de cotele-parti care revin fiecarei tari si care totalizeaza 325 mld. $. O alta sursa de venit o constituie aurul. Cantitatea totala controlata de FMI este de 3.217 tone de aur, care inseamna, calculat pe baza unui tarif retrospectiv mediu, aproximativ 8,7 mld. $. La 31 martie 2009, bunurile in aur ale Fondului se cifrau la 94,8 mld. $ (la pretul curent al pietei de la acea data).