Dupa ce serviciul datoriei ex­ter­ne a fost, in 2009, de apro­xi­ma­tiv 44 de miliarde de euro, ni­vel ce a necesitat incheierea unui acord cu FMI, problema da­toriei publice va marca urmatorii ani. Ana­listul Liviu Voinea atrage atentia ca a fi cri­za de cont curent ar putea fi numai o si­tua­tie premer­ga­toa­re pentru o criza a datoriei publice.

Creditul guvernamental a crescut, pe parcursul anului trecut, pana la 46,82 de miliarde de lei. Datele publicate de Ban­ca Nationala arata faptul ca, fata de luna decembrie 2008, datoria publica interna s-a majorat de 2,72 ori. Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Econ­o­mie Aplicata, atrage atentia ca majorarea „exploziva” a datoriei s-a realizat cu sca­dente pe termen scurt. Datele Ministe­rului Finantelor Publice arata faptul ca numai 11% din valoarea titlurilor emise pe parcursul anului trecut aveau scad­en­te de trei sau cinci ani. Restul de aproape 89% au fost emisiuni de titluri de stat emise pe perioade curpinse intre o luna si un an (40% au fost certificate de trezo­rerie pe sase luni). In acest context, eco­no­mia romaneasca ar putea trece de la o criza de deficit de cont curent - situatie ce a caracterizat perioada de pana in 2008 - la o criza a datoriei publice, atrage atentia Liviu Voinea intr-o analiza asupra economiei in 2010. Totodata, „capacitatea de indatorare este serios limitata dupa 2011, mai ales daca vom reinnoi acordul cu FMI”. Astfel, datoria publica externa a crescut, in 2009, cu 8,4 miliarde de euro (+63%) - luand in calcul doar transele de la Fondul Monetar Inter­national. Iar daca adaugam si surplusul de sapte miliarde de euro in contul datoriei publice interne, in total datoria publica s-a majorat cu 15,4 miliarde de euro si a ajuns sa reprezinte 30% din Produsul Intern Brut.

Pentru acest an, guvernul va avea nevoie de noi finantari. Directorul GEA estimeaza ca deficitul bugetar va fi, la sfarsitul acestui an, de 6,5% din PIB, peste estimarea oficiala de 5,9%. Pe langa titlurile de stat emise pe piata interna in aceste prime doua luni, Ministerul Finantelor Publice se pregateste si pentru o emisiune de obligatiuni emise pe piata externa, valoarea estimata a fi atrasa fiind de un miliard de euro.

Banii speculativi

O alta problema pentru economia romaneasca tine de capitalurile specu­lative. Astfel, in jurul a sapte miliarde de euro este valoarea depo­zitelor consti­tui­te de nerezidenti, la care se adauga 1,3 miliarde de euro credite intrafirma si o datorie privata pe termen scurt de aproa­pe noua miliarde de euro. In total, peste 17 miliarde de euro este valoarea fluxu­rilor speculative de capital, subli­nia­za Liviu Voinea.

Efectul acestor bani speculativi (la care contribuie si transele FMI) se vede pe piata valutara. De la inceputul anului, cursul de schimb al monedei nationale a scazut cu aproape trei procente. Iar in termeni reali, evolutia din luna ianuarie arata o supraapreciere a leului cu aproape sase procente in fata euro, mai spu­ne directorul GEA.

Totusi, Voinea estimeaza ca rata de schimb se va aprecia usor numai in primele trei luni, urmand ca apoi cursul sa se indrepte spre 4,5 lei/euro. Asta pentru ca deprecierea va fi alimentata de presiunea din partea deficitului de cont curent, dar si a deficitului bugetar peste asteptari. Totodata, o contributie importanta va veni din partea nece­sa­rului de innoire a datoriei interne. Datele MFP arata faptul ca valoarea titlurilor de stat ce urmeaza sa ajunga la scadenta in perioada martie-decem­brie 2010 este de peste 5,1 miliarde de lei.

Nu in ultimul rand, economia roma­n­easca sufera si de alte vulnerabilitati, una dintre acestea fiind capacitatea sca­zuta de implementare a reformelor. „Pla­foanele de cheltuieli si arierate agreate cu FMI nu au fost respectate in 2009, iar in ianuarie 2010 s-au facut angajari in admi­nistratia publica centrala si locala”, adauga Voinea.

Totodata, in contextul situatiei actua­le din Grecia, devine evident ca zona euro nu ofera siguranta stabilitatii ma­cro­economice. „Nu este suficient sa for­tam intrarea in zona euro pentru a rezol­va problemele economiei roma­nesti”, incheie directorul GEA.

Nivelul de trai si PIB

Estimarea oficiala privind cresterea Pro­dusului Intern Brut in 2010 este de +1,3%. In schimb, Liviu Voinea se asteapta la un ritm de -1,5% si atrage atentia ca, pentru a iesi tehnic din recesiune, este nevoie de doua trimestre consecutive de crestere.
„Recuperarea economica va incepe timid in semestrul II din 2010, prin efectul statistic de baza. Dar impactul pozitiv asupra populatiei (scaderea somajului, cresterea salariilor) si al fir­melor (cresterea comenzilor si a con­su­mului, reducerea arieratelor statului) se va face simtit cu un decalaj de sase-noua luni, abia in 2011”, explica directorul GEA. Mai mult, cresterile economice de 6%-7% nu se vor mai atinge curand in Romania.