Respectarea tintei deficitului bugetar, de 5,9% din PIB, presupune din partea Guvernului atat un control al cheltuielilor, cat si o imbunatatire a colectarii veniturilor. Cu toate acestea, reprezentantii FMI considera ca autoritatile de la Bucuresti sunt „pregatite sa ia masuri aditionale, daca va fi necesar, pentru atingerea obiectivelor fiscale asumate”. Analistii considera ca este vorba de posibile decizii de crestere a taxelor, in special a TVA.

Dupa aprobarea raportului de evaluare a acordului stand-by si dupa elibe­ra­rea transelor trei si patru, in valoare de aproximativ 2,45 miliarde de euro, suma care va fi virata pana maine, re­pre­zentantii FMI considera ca ­Ro­ma­nia se confrunta, in continuare, cu dificultati fis­cale majore. Acestia arata ca autoritatile de la Bu­curesti „sunt pregatite sa ia masuri adi­tio­nale, daca va fi necesar, pentru atingerea obiec­ti­velor fiscale asumate”. Analistii sunt de parere ca aceste „masuri aditionale” nu inseamna alt­ceva decat noi majorari de taxe, in special a TVA.

Declaratiile oficialilor FMI se refera la un plan de rezerva pentru realizarea veniturilor bu­ge­­tare, plan ce presupune cresteri de taxe, este de parere directorul Grupului pentru Eco­no­mie Apli­cata (GEA) Liviu Voinea. „Prin lupta impo­tri­­va evaziunii fiscale este greu sa se aduca, in scurt timp, venituri la buget. Uitati-va la ceea ce se intampla cu recuperarea TVA din tran­zac­tiile imo­­biliare realizate de persoanele fizice. Durea­za pana se fac anchetele”, explica Voinea.

Aurelian Dochia, Managing Partner in ca­drul firmei de consultanta Concept Business and Economic Consulting, a explicat pentru „Fi­nan­­ciarul” ca, in cazul in care Executivul nu va reusi sa implementeze „deciziile politice dificile in ceea ce priveste cheltuielile”, Guvernul are alternativa masurilor pe partea de venituri. Adica in cazul in care cheltuielile guverna­mentale nu vor fi reduse, vom vedea masuri de crestere a veniturilor. Iar taxa pe valoarea adau­gata este un impozit eficient de crestere rapida si pe termen scurt a veniturilor fiscale.

Totodata, saptamana trecuta, analistii Erste Bank au publicat o analiza in care arata ca, „pana acum, Romania a evitat o crestere a TVA sau a im­po­zitului pe venit”. In schimb, tari precum Croatia, Republica Ceha sau Ungaria au introdus deja majorari ale TVA de un procent, respectiv cinci procente in cazul Ungariei.

FMI: Deficitul fiscal trebuie sa fie redus pentru a stabiliza raportul dintre datoria publica si PIB si pentru a se incadra in criteriile stabilite pentru aderarea la zona euro.

Recent, reprezentantii Pricewater­houseCoopers au precizat ca Executivul ar putea majora TVA la 20%-21%. „Ati fi surprinsi sa vedeti ce ar putea insemna o crestere a TVA cu un procent pentru buget. Efectul este urias, iar veniturile bugetare se vor mari chiar din luna urmatoare aplicarii. Pentru mediul de afaceri, efectele negative vor fi vizibile doar pe termen scurt”, spunea Peter de Ruiter, reprezentant PwC, la jumatatea acestei luni.

Reforma pensiilor si a sectorului public, esentiale

Consiliul Director al Fondului Mone­tar International a votat in unanimitate raportul de evaluare si a acceptat acor­darea unei derogari in ceea ce priveste nivelul arieratelor statului, criteriu care nu a fost indeplinit la finele anului trecut.

John Lipsky, director in cadrul FMI, a aratat ca tinta de deficit bugetar fixata pentru 2010 realizeaza un echilibru adecvat intre ajustarea situatiei econo­mice inca reduse si obiectivele de conso­lidare pe termen mediu. „Cu toate aces­- tea, strategia de ajustare prevede decizii politice dificile in ceea ce priveste cheltuielile si va necesita o imple­men­tare puternica si stabila (...) Deficitul trebuie sa fie redus pentru a stabiliza raportul dintre datoria publica si PIB si pentru a se incadra in criteriile stabilite pentru aderarea la zona euro“, a precizat oficialul institutiei. Acesta a adaugat ca reformele suplimentare pentru intarirea controlului fiscal sunt „cruciale“, inclu­siv in ceea ce priveste angajamentele legate de cheltuieli si entitatile publice care nu sunt in administratia centrala. Referitor la reformele structurale, John Lipsky considera ca autoritatile romane sunt puternic angajate pentru a realiza asemenea schimbari, cu scopul de a solutiona dificultatile fiscale si a imbunatati cresterea economica. Toto­data, directorul FMI mentioneaza ca reforma pensiilor si cele privind salariile si angajatii din sectorul public, precum si imbunatatirea eficientei din acest sector, vor fi esentiale.

BNR a atenuat impactul cu criza

Pe de alta parte, reprezentantul insti­tutiei financiare internationale a subli­niat ca regimul de tintire a inflatiei si politica unui curs de schimb flexibil  au ajutat la atenuarea impactului crizei si au furnizat o „ancora adecvata“ pen­tru poli­tica monetara. „In 2010, banca centrala va da prioritate reducerii inflatiei in inter­valul tintit, ceea ce va necesita o abor­dare precauta referitor la conti­nua­rea relaxarii politicii mone­tare“, a spus John Lipsky. Acesta a mai afirmat ca sectorul financiar continua sa reziste bine la criza, in pofida cresterii impru­mu­turilor neperformante, dar atrage atentia ca va fi necesara con­tinuarea supra­ve­gherii vigilente pentru a raspunde la ame­­nin­tarile pri­vind sta­bi­litatea siste­mu­lui, precum si posibilelor efecte de con­tagiune.

Urmatoarele doua transe: 2,45 miliarde de euro

Dupa FMI, si Uniunea Europeana va aproba urmatoarea transa, in valoare de un miliard de euro, la inceputul lunii martie. Romania are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde de euro, pachetul total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, BM si BERD, urmand sa ajunga la 19,95 miliarde de euro.

La inceputul lunii mai 2009, FMI a virat prima transa din imprumut (aproximativ 4,8 miliarde de euro), care a intrat la rezerva BNR, iar in luna septembrie a acordat si banii aferenti celei de-a doua transe (1,85 miliarde de euro), din care jumatate au intrat la rezerva valutara a BNR si jumatate in contul Trezoreriei statului aflat la BNR.

Eliberarea urmatoarelor doua transe, de 2,45 miliarde de euro, va duce la o valoare totala a finantarilor acordate Romaniei de catre FMI, in cadrul imprumutului stand-by, de 8,26 miliarde de drepturi speciale de tragere (aproximativ 9,32 miliarde de euro).