La sfarsitul acestei saptamani se petrece un eveniment impor­tant pentru economia ro­ma­neasca: alegerea conducerii si a strategiei BVB. Din pacate, atat autoritatile publice, cat si sectorul de afaceri din Romania se dezintere­seaza de eveniment, lasand aceasta problema pe seama celor cativa actionari ai bursei.

La acest sfarsit de saptamana, Bursa de Valori Bucuresti  are de hotarat, in contextul unor adu­nari generale ordinare si extraordinare, asupra unor aspecte deosebit de importante pentru viitorul acestei societati comerciale: modificari ale actului constitutiv care sa faciliteze listarea actiunilor proprii si diverse alte masuri de adoptat in vederea listarii, precum si alegerea unui nou presedinte al Consiliului de Administratie si a restului membrilor Consiliului. Exista si o propunere de reducere a nu­ma­rului membrilor C.A. de la 9 (in prezent) la 7, dar sansele ca aceasta propunere sa fie aprobata sunt reduse. Miza este importanta pentru piata de capital romaneasca si, oricat ar parea de exagerata afirmatia, pentru Romania. Este adevarat ca Bursa de Valori Bucuresti nu este o institutie prea bine cunoscuta publicului larg si nici nu are o imagine prea buna, asa ca afirmatia de mai sus, ca si interesul pentru acest subiect necesita cateva explicatii suplimentare. Pentru presa economica, dar si pentru presa in general, cea mai importanta bursa de valori dintr-o tara constituie un reper important pentru sanatatea economiei respectivei tari. Bursele de valori, deci pietele de capital, joaca un rol deosebit de important in economiile de piata dezvoltate, chiar daca in unele sisteme (dintre care cele mai cunoscute sunt Germania si Japonia) alo­ca­rea resursei de capital se face preponderent prin sistemul bancar si pe baza unor relatii pe termen lung intre banci comerciale si intreprinderi.

Putina lume stie ce inseamna Dow Jones sau care sunt mecanismele principalei burse din New York, NYSE, dar atunci cand se petrece un eveniment sem­ni­fi­cativ, toate agentiile de stiri raporteaza despre evo­lu­tia principalilor indici, iar privirile tuturor sunt atintite spre aceasta bursa americana. Bursa de Valori Bucuresti nu se poate compara cu bursele din New York, Londra, Frankfurt, Tokyo, Paris - nu se poate compara nici macar cu burse de mai mica importanta, precum cea din Viena sau Atena, si nici cu bursele din Praga sau Varsovia care au un volum de afaceri mult mai mare decat BVB, dar este la fel de importanta drept reper si la fel de vizi­bi­la pentru presa internationala si pentru eventuali investitori straini.

Evolutiile pozitive desigur ca trec in mare parte neobservate, datorita volumului mic al tranzactiilor, dar orice stire negativa poate afecta imediat imaginea mediului de afaceri romanesc si chiar si a Romaniei in ansamblu. Asa cum inchi­de­rea Bursei de la Bucuresti in 1949 (chiar si dupa na­tio­nalizarea din 1948 Bursa a continuat sa existe, chiar daca la un nivel formal) a marcat defi­ni­tiv despartirea Romaniei de capitalism, deschi­de­rea Bursei de Valori Bucuresti in 1995, la pre­si­unea Bancii Mondiale si cu sprijin din partea sta­tului ro­man, a Bancii Nationale a Romaniei si a Gu­vernelor Ca­nadei si Marii Britanii a fost un reper pentru des­partirea definitiva de socialism si de conceptiile etatiste asociate acestuia. Desigur ca, dupa acest moment festiv, oficiat de presedintele Ion Iliescu, Bursa de Valori Bucuresti nu a putut depasi cons­tran­gerile unui mediu economic dificil si abia anul 1997 a adus o evolutie mai vizibila, din pacate stopata prematur de criza financiara din Orientul Indepartat, urmata indeaproape de criza din Rusia, de criza bancilor turcesti si marea dezagregare din economia nationala a Romaniei din perioada 1997-1999. Dupa anul 2000, bene­fi­ciind de cli­matul macroeconomic in continua im­bu­natatire, Bur­sa din Bucuresti a avut o evolutie constant pozi­ti­va, cu listarea unor noi emitenti, cu volume de tranzactionare si cotatii in continua crestere, dar nu a apucat sa se consolideze inainte de a fi din nou lovita grav de actuala criza finan­ciara, ale caror in­ce­puturi au afectat BVB inca din 2008. Pe par­cur­sul acestei intregi perioade, cu toate ca BVB a fost vizitata si de presedintele Cons­tantinescu si de presedintele Basescu si de toti deti­natorii functiei de prim-ministru, inclusiv guver­natorul BNR Mugur Isarescu, Bursei de Valori Bu­cu­resti i-a lipsit in mod constant sprijinul statului ro­man. Este adevarat ca statul a acordat un credit preferential BVB la ince­pu­tul activitatii, este ade­va­rat ca BVB a fost generos inzestrata si multa vreme gazduita de Banca Nationala a Romaniei, este adevarat ca statul a aprobat inzestrarea cu titlu gratuit a membrilor bursei cu actiuni ale BVB cu ocazia transformarii in societate comerciala, este adevarat ca s-au acordat temporar facilitati fis­cale investitorilor pe bursa, dar este la fel de adevarat ca privatizarile prin bursa au fost putine si rare, ca a trebuit sa treaca mai bine de 10 ani pen­tru a avea titluri de stat listate pe bursa, ca piata monetara este inca separata de piata bursiera, ca bursa este consi­der­ata de cei mai multi oficiali ai statului roman drept ceva marginal si oarecum confuz, daca nu chiar periculos, un rau necesar, daca vreti, dar care ne trebuie pentru imaginea externa: daca o impa­iem si o tinem in vitrina, putem discuta si cu FMI si cu alte institutii financia­re internationale, dar nu este necesar sa si func­tioneze. De fapt, poate avem noroc si vine cineva de pe la Viena sau Stockholm si o preia, sa ne sca­pe de grija ei si sa ii imboga­teas­ca si pe actionarii actuali. In plus, mai exista o bursa de valori in Ro­ma­nia, la Sibiu, de parca acolo situatia economica si guvernul ar fi diferite. N-am sa insist in a descrie problemele pietei romanesti de capital si nici nu am de gand sa fac propuneri de strategii sau programe, pentru ca am vazut destule in toti acesti ani care au trecut din 1990 incoace. Vreau doar sa precizez inca o data ca BVB este, poate, reperul cel mai vizibil al economiei ro­ma­nesti in strainatate si ca ar fi important ca si gu­vernul sa priceapa acest lucru. Bursa din Varsovia este vedeta burselor din tarile foste comuniste, dar a beneficiat de un sprijin constant din partea sta­tu­lui polonez. Oare doar pentru ca statul polonez este proprietarul acesteia? Nu cred ca la noi ar merge, pentru ca statul roman nu s-a aratat prea in­teresat sa sprijine intreprinderile care ii apartin. Problema serioasa este ca si oamenii de afaceri romani par sa fuga de bursa si am auzit multe intreprinderi romanesti ca vor sa se listeze pe burse din strainatate. Ar trebui sa stie ca elementul ce asigura succesul unei listari este in primul rand pretul ofertei si corectitudinea informatiilor oferite, si abia dupa aceea localizarea geografica a pietei. De altfel, istoria listarilor incercate in strainatate de unele intreprinderi din Romania nu este una stralu­ci­ta. Asa ca, la sfarsitul acestei saptamani se pe­tre­ce un eveniment important pentru economia ro­maneasca: alegerea conducerii si a strategiei BVB. Din pacate, atat autoritatile publice, cat si sectorul de afaceri din Romania se dezintereseaza de eveniment, lasand aceasta problema pe seama celor cativa actionari ai bursei. Chiar si presa de spe­cialitate pare sa aloce mai mult spatiu ale­ge­rilor din PSD decat celor de la bursa. Dar bursa presupune competitie, transparenta, corectitudine si nu prea are sanse sa-si gaseasca sprijin in Romania, unde afacerile cu statul sunt mult mai interesante…